Pornind de la concluzia formulată de dl. Iosif Pop la finalul întâlnirii anterioare a CCL din 16 ianuarie 2008, conform căreia Consiliul Civic Local va actiona ca mediator intre Consiliul Judetean Cluj si Consiliul Local Cluj-Napoca in disputa zonei metropolitane a Clujului, în data de 27 februarie 2008 a fost organizată o nouă dezbatere publică pe tema Zonei Metropolitane Cluj, în Sala Senatului  Universităţii Tehnice din strada C-tin Daicoviciu.

Ordinea de zi a cuprins urmatoarele subiecte:

• Proiecte in parteneriate metropolitane – Mihaela Vrabete – DG DSPP
• Concepte urbanistice pentru zone metropolitane – arh. Gh. Elkan
• Suportul informational si logistic pentru proiecte metropolitane – arh. Serban Tiganas
• Proiectul Consiliului Judetean pentru zona metropolitana Cluj – dr.arh. Radu Spanu
• Cerinte si hotarari pentru realizarea proiectului – dr.arh. Romulus Zamfir
• Dezbateri cu participantii la reuniune, in limita a 3-4 min./pers.
• Strategia, echipele de lucru si calendarul pentru finalizarea proiectului
• Reuniuni si decizii ulterioare.

In deschidere dl. Iosif Pop a adus câteva argumente referitoare la necesitatea armonizării intereselor tuturor celor preocupaţi de problematica zonei metropolitane clujene, dându-i apoi cuvântul d-lui Sorin Apostu, care a dat curs prezentării d-nei Mihaela Vrabete privind proiectele în parteneriate metropolitane. Dl. Apostu a atras atenţia asupra faptului că zona metropolitană nu se poate realiza numai pe hartie, insistând asupra faptului că este nevoie de o bună cunoaştere a realităţii clujene pentru a putea include aici reglementările europene privind dezvoltarea durabilă. Pentru a clădi bazele zonei metropolitane, Primăria Cluj a beneficiat de asistenţa USAID încă din anul 2005.
Dl. arh. Gh. Elkan a prezentat în continuare conceptele urbanistice pentru zonele metropolitane evidenţiind prin exemple riscurile pe care le presupune un spaţiu metropolitan sărac şi oferind în acelaşi timp soluţii pentru evitarea acestor riscuri, precum buna guvernare a spaţiului metropolitan de către actorii responsabili pentru acesta.
Dl. arh. Şerban Ţiganaş, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din Romania a prezentat Zona Metropolitană Cluj din prisma oportunităţilor, mizelor şi respectiv a riscurilor pe care aceasta le presupune, atragând atenţia asupra faptului ca zona metropolitana din Cluj există, iar simpla prezenţă a contractului administrativ nu garantează calitatea dezvoltării sale. O altă observaţie a fost aceea că PUG-urile sunt depăşite, ignorate, blocate şi devin irelevante în contextul dezvoltării speculative a zonei. Acest fapt poate conduce la “viaţa într-un şantier de construcţii”, de aceea este nevoie de o atitudine pro-activă şi nu una defensiv-reparatorie.
Dl. arh. Romulus Zamfir a susţinut nevoia echilibrului dintre amenajarea teritoriului, reabilitarea urbană şi dezvoltarea durabilă, dând exemplul altor oraşe care au început aceste demersuri înaintea Clujului: Oradea- 2002, Iaşi- 2004, Constanţa- 2007.
Dl. arh. Mitrea şi-a exprimat dezaprobarea cu privire la faptul că în urmă cu un an şi jumătate Primăria Cluj nu avea cunoştinţă despre strategia propusă de Consiliul Judeţean pe problematica zonei metropolitane, concluzionând că poate fi un preambul al unei discuţii mult mai specifice pe această temă.
Dl. Boros Janos, viceprimar Cluj-Napoca afirmă că Consiliul Local nu are cunoştinţă despre termenii preconizaţi de Consiliul Judeţean pentru implementarea proiectului şi nici nu poate fi de acord cu aceştia, propunând o întâlnire între cele două instituţii pentru stabilirea unor termene comune.
D-na Ana Luduşan, preşedinte LADO Cluj constată că există un obiectiv acceptat de toţi actorii sociali: zona metropolitană Cluj, dar că există blocaje de comunicare şi nu au fost respectaţi paşii logici de atingere a acestui obiectiv. Pentru ieşirea din blocaj e nevoie de o structură de management (un ONG sau orice altă structură după modelul Agenţiilor pentru Dezvoltare Metropolitană) propusă de Consiliul Civic Local. Dar această structură trebuie să aibă şi o echipă multidisciplinară care să acţioneze proactiv, să identifice resurse, oportunităţi şi riscuri pe harta Zonei Metroplitane. Doar pornind de la o hartă a zonei metropolitane negociată cu toate comunităţile componente se poate construi o identitate a zonei şi o dezvoltare durabilă fără riscuri majore.
Dl. arh. Vitoc consideră că nu se vrea o dezvoltare planificată a zonei metropolitane, desi ea este imperativa pentru dezvoltarea unui oraş puternic precum Clujul, care în acest moment a ajuns în stadiul în care, sub presiunea investitorilor care nu mai au suficient spaţiu în oraş, recurg la zonele din jur.
În concluzie, la momentul de faţă lipseşte colaborarea administrativă la nivel strategic, ceea ce în foarte scurt timp poate să conducă la speculaţii imobiliare generalizate şi la degradarea masivă a calităţii spaţiului construit şi a mediului.
Trebuie depăşită bariera administrativă şi adoptate măsuri şi programe de dezvoltare conforme cu planificarea zonei metroplitane Cluj, care să presupună atragerea de resurse umane competente la atingerea acestui obiectiv.
Lipsa din dezbateri a principalului initiator a zonei metroplitane – Consiliul Judetean Cluj, conduce la cerinta ca barierele de comunicare si informare sa fie urgent eliminate prin scoaterea din zona influentelor politice a proiectului, cu atat mai mult cu cat termenul fixat pentru functionarea asociatiei este depasit cu un an de zile iar modul haotic in care se dezvolta structural si urbanistic zona trebuie stopat imediat.
Societatea civila constatand  convergenta parerilor specialistilor si agreerea deplina a proiectului zonei metropolitane cere autoritatilor administrative sa incheie perioada dezbaterilor publice, sa treaca la constituirea asociatiei si la stabilirea programului ei de lucru iar in caz de nevoie isi declara disponibilitatea de a atrage pe cei mai buni specialisti si de a constitui, prin initiativa privata, organizatia neguvernamentala care sa gestioneze proiectul Zonei Metropolitane Cluj.

Biroul de comunicare CCL.

Inapoi