CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ

CCL Cluj Napoca

APEL

Avand in vedere apropierea vremii ploioase si avand experienta anilor trecuti, pentru a preintampina unele fenomene de inundatii ale anumitor strazi si imobile de pe raza municipiului nostru, precum si transpunerea de aluviuni pe carosabilul si trotuarele starzilor, CCL Cluj Napoca, face un apel calduros executivului primariei municipiului Cluj Napoca, de a lua masuri preventive ca:

a. decolmatarea gurilor de scurgere existente, mai ales in zonele cunoscute cu inundatii
b. decolmatarea in prima faza, apoi regularizarea paraielor care traverseaza municipiul nostru ca :
- Paraul Zapodea - in zona Someseni

- Paraul Maratori - in zona Someseni

- Paraul Becas
c. asfaltarea unor strazi care sunt surse de aluviuni pentru zonele din aval. Atentie marita sa fie acordata cartierelor cu strazi cu declivitati ca: Andrei Muresanu, Dambul Rotund, Gruia, Manastur si Gheorgheni.

Pentru decolmatarea gurilor de scurgere existente, cetatenii ar trebui sa fie incunostintati despre actiunile Primariei, care s-ar putea incheia pana la 15 oct a.c. si sa fie evitate zonele cu polei pe timp de iarna, datorita acestor ape pluviale.

Pe termen mediu si lung este de asteptat sa fie executate noi guri de scurgere, acolo unde se dovedesc ca actualele guri nu pot prelua apele pluviale din ploi torentiale.

CCL apreciaza ca oportuna revederea sistemului de canalizare, mai ales in sistem comun, unde prin constituirea de noi imobile de locuit, acestea se racordeaza la canalizarea existenta, ce initial nu a fost dimensionate si pentru preluarea acestor ape.

Sunt strazi in care canalizarea pluviala nu este legata la canalele colectoare, apele deversand direct in paraie, majorand astfel debitele paraielor si implicit pericolele de inundatii.

Apelul nostru este facut cu buna intentie si completeaza eventualele planuri de masuri pentru prevenirea inundatiilor ale serviciilor ce au in componenta aceste actiuni.

Dorim sa evitam cazurile din alte orase, ce apar in mass-media si care nu fac cinste edililor respectivi.

Cluj Napoca este un oras european si dorim sa se dezvolte incontinuu si din acest punct de vedere.

23.08.2010

PROCES-VERBAL
21.07.2010,
cu ocazia întrunirii Consiliului Civic Local în sedinta lunara
din Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca

Au fost prezenti:

Adrian Borda - arhitect
Maria Cristina Dudaş - secretariat CCL
Elionora Dulău - arhitect
Gheorghe Elkan - architect urbanist
Silvia Făgărăşan - PR Filarmonica”Transilvania”
Nicolae Grosu - inginer, economist
Cornel Groza - dirijor
Szabolcs Guttmann – architect, preşedinte OART
Sándor Kerekes - inginer
Attila László - viceprimar Cluj-Napoca
Albert Márkos - artist instrumentist
Nicolae Moldoveanu - dirijor
Mircea Petrina – inginer
Adrian Pop - compozitor
Iosif Pop - economist, membru fondator CCL
Matei Pop - dirijor
Virgil Pop - architect
Gabriella Purja - judecător pensionar
Dorin Rusu - pilot
Ioan Sbârciu - pictor
Ligia Subţirică - architect, Primăria Cluj-Napoca
Szabó Erzsébet - inginer
Marius Tabacu - director Filarmonica”Transilvania”
Vasile Tomşa - inginer
Şerban Ţigănaş – architect, preşedinte OAR
Petre Ungureanu - inginer
Romulus Zamfir – architect, membru CCL, preşedintele dezbaterii
Augustin Zeriu - profesor cercetător ştiinţific

Şedinţa a fost condusă de domnul arhitect Romulus Zamfir, dezbaterea având ca temă principală de discuţii Centrul Cultural Multifuncţional Cluj-Napoca.

Dezbaterea a fost declarată deschisă prin salutul domnului arhitect Zamfir adresat tuturor participanţilor. Pe rând au luat cuvântul toate părţile interesate şi implicate în ceea ce înseamnă Centrul Cultural Multifuncţional Transilvania, fiind expuse observaţiile, propunerile, concluziile astfel:

Dl. viceprimar László – prezinta preocuparea CL Cluj-Napoca pentru gasirea unei locatii adecvate unui Centru Cultural Multifunctional insa personal a ajuns la concluzia ca”nu merita avansat proiectul gandit de administratie daca nu este dorit si acceptat de cei carora le este destinat”

a făcut observaţia că în Cluj există probleme de stabilire a locatiei multor instituţii de cultură : liceul de muzică, academia de muzică, filarmonica, muzeul de arte frumoase etc. – rezolvarea unitară a acestora a fost luata in considerare atunci când s-a propus ideea concursului (personal i-a placut mult locaţia din Parcul Central si tot atat de potrivit ar fi fost si locul pe care se construieşte acum stadionul);
la final, este adeptul scoaterii din zona centrala a unor institutii de cultura si invita la dezbateri si la mai multe propuneri pentru un Centru Cultural Multifuncţional.

Dl. Arh. Zamfir – indeamna ca dezbaterea sa fie constructivă şi nu conflictuală;

ar trebui împăcaţi : 1. urbaniştii şi arhitecţii 2. muzicienii 3. cetăţenii, alti beneficiari,
intreaba administratia daca există o aprobare “în for” pentru locaţie sau locaţia actuala e doar o altă propunere?

D-na Arh. Subţirică – ca şi răspuns la întrebarea d-lui Zamfir precizeaza ca au existat cereri pentru un asemenea centru de cultură şi cu ocazia dezbaterilor cu privire la PUG, iar când a fost ridicată problema in administraţia locală s-a făcut o solicitare pentru organizarea un concurs în acest sens, concurs ce să cuprindă două etape:

concurs pentru temă - s-au primit planuri şi secţiuni, studii care reprezintă o documentaţie de urbanism şi strategii de dezvoltare, condiţia impusă fiind ca soluţia să fie etapizată; ceea ce s-a primit până acum este destul de diversificat şi se află la Bastionul Croitorilor, unde propunerile pot fi studiate, aşteptându-se şi propuneri, sugestii, recomandări
concursul de arhitectură în sine,ar reprezenta etapa II
- terenul achizitionat de Primarie este gandit pentru Centru Cultural Multifunctional,

Dl. Arh. Zamfir – a concluzionat că încă există timp pentru o propunere de edificare adecvată

Dl. viceprimar László – a adăugat faptul că intenţia este de a folosi în scop cultural terenul de pe B-dul 21 Decembrie 1989, în condiţiile în care încă din 2003, 2004, 2005 a existat intenţia ca instituţiile de stat să fie relocate spre periferia oraşului

Dl. Dirijor Moldoveanu – întrebare: noul sediu al filarmonicii ar presupune o sală de concert? (o filarmonică nu trebuie neapărat să deţină o sală de concerte) si subliniaza ca:

importanţa filarmonicii clujene este atât naţională, cât şi locală
dimensiunea orchestrei filarmonicii este foarte mare, la aceasta adăugându-se corul, pentru care, pe lângă spaţiul de pe scenă este nevoie şi de spaţiu lucrativ (nu un “bârlog”, cum este acum locul in care se desfasoara repetitiile,cum se exprima dl.dirijor de cor C. Groza)

OBIECTIVELE care ar trebui urmărite la elaborarea temei proiectului privesc următoarele:

pentru orchestrele simfonice (în număr de trei la Cluj: orchestra Operei Române, cea a Operei Maghiare şi cea a Filarmonicii) – ar trebui luat în calcul faptul că există diferenţe foarte mari între spectacolele de operă şi concertele simfonice!!!
orchestrele de muzică de cameră - concerte mai mici
elementul educativ – pentru studenţii Conservatorului
corul – momentan, acest cor de nivel european are concertele în “bârlogul” de la Conservator
fanfarele
orga (în România nu există săli corespunzătoare pentru concerte de orgă)
operă, operetă, musical
concerte de jazz, folk
studio de înregistrări pentru muzică clasică, ce poate servi şi pentru radio şi TV– (există unul în România, la Sala Radio),
activităţi nemuzicale (festivităţi, congrese, filme ,conferinte,etc.)

acest ansamblu, Centrul Cultural Multifuncţional (“pentru al treilea cincinal”), poate fi un ansamblu reprezentativ radio atât la nivel local, cât şi la nivel naţional
foarte important: acustica sălii/sălilor, pentru a nu se ajunge ca în cazul Festivalului George Enescu (se plătesc acusticieni care să redea acustica adevărată dintr-o sală de concerte) sau ca şi în cazul operei din Sidney (care, deşi frumoasă la exterior, este o catastrofă la nivel de acustică a sălilor, totul din cauza unui conflict dintre administratie si arhitect),

Dl. Kerekes – s-a exprimat, cunoscând situaţia exilului Filarmonicii din Cluj(dupa evacuarea ei din Casa Universitarilor), încă de pe vremea când activa ca vicepresedinte CJ,

în cadrul Camerei de Comerţ Româno-Maghiară, există circa 100 de firme ce vor să participe la viaţa culturală a Clujului (oamenii de afaceri iubesc cultura)
ste foarte importantă o sală cu scop multicultural şi aceasta este o temă care arde de foarte mult timp, astfel ca:

trebuie pornit cu un proiect corespunzător, foarte bun
trebuie găsite sursele de finanţare,

- evenimentele viitoare pentru Capitala Culturala Europeana cer o abordare responsabila,
- cere imperativ”sa fie ascultati beneficiarii”,

Dl. Adrian Pop – a fost împotriva locaţiei din clădirea cazinoului din parc pentru ca avea multe limitari iar pe noul amplasament se poate lucra pe un platou larg deschis:

ce trebuie prevăzut concret: orgă cu specific (timbre transilvănene) - proiectul unei orgi ar trebui să se afle pe masa arhitectului care va proiecta şi sala; amploarea scenei – nu ar trebui proiectată o filarmonică pe masura corului şi a orchestrei din prezent (reducerea personalului la nivelul instituţiilor de cultură, provocată de “măsurile anticriză”), ci ar trebui acum, când suntem jos, să ţintim cât mai sus
da exemplul Luxembourgului, capitală culturală europeană -unde scena a găzduit concomitant foarte multe coruri, solişti, dirijorul; astfel, o sală de concerte pentru un Cluj-capitală culturală europeană ar trebui să permită desfăşurarea concomitentă a unui număr mare de muzicieni
trebuie bine gândite: scena, spaţiul pentru cor, spaţiul alocat pentru orgă
acum este un moment extraordinar pentru un proiect bun şi trebuie profitat de asta – singura temere din partea muzicienilor este subdimensionarea proiectului

Dl. Sbârciu – ca şi reprezentant al artiştilor plastici, s-a interesat la ce se referă termenul de Centrul Cultural Multifuncţional – o filarmonică, sală de concerte sau săli de expoziţii sau ambele? - în ultimul caz, spaţiul ar trebui să fie mult mai mare decât numai pentru o filarmonică ( matruriseste preferinţa sa pentru zona unde se construieşte acum stadionul) – decât să facem un spaţiu meschin, mai bine nimic

este foarte important cum arată un spaţiu unde se expune artă iar un proiect separat trebuie pregatit si pentru arta plastica,domeniu de mare notorietate acum la Cluj,
2013 este anul în care se poate primi aprobarea pentru titlul de capitală culturală europeană, iar până atunci un centru de cultura al Clujului trebuie gândit foarte bine şi lămurite unele aspecte de continut din care nu poate lipsi arta plastica,

Dl. Arh. Zamfir – subliniaza ca de peste 7 ani muzicienii clujeni caută un spaţiu, iar acum s-ar putea găsi un răspuns, o soluţie, odată cu propunerea centrului cultura multifunctional, pentru că în Cluj există forţa să se facă aşa ceva şi în plus, pentru 2020 ar putea fi atrase fonduri,

Dl. Arh. Borda

- Centrul Cultural Multifuncţional înseamnă concentrarea a tot ce lipseşte in oferta de locatii de cultura, altfel, poate rezulta o totală lipsă de claritate,

pe de altă parte, acest centru de cultură ar fi un spaţiu mort dacă nu există acolo şi spaţii de birouri, magazine etc. , de aceea ar fi mai înţelept să fie atacate mai multe puncte culturale şi să se facă o gestionare combinata cu activitatea comercială,
amplasamentul de pe B-dul 21 Decembrie 1989 ar putea fi valorificat prin îmbunătăţirea imaginii actuale a sitului (care lasă de dorit),care ar primi noi mixaje urbane,
nu numai arhitectul este responsabil – de acustică se poate ocupa consultantul de profil,
o sală de concerte este necesară, dar ceea ce se intampla in jurul salii este o alta discutie,
ca răspuns la întrebarea dacă proiectul propus acum va fi acelaşi cu cel propus în cazul fostului casino?: nu, proiectul va fi unul nou, conceput pentru noua locaţie, pentru că orice proiect se face în funcţie de şi pentru loc; “Un proiect nu e o pereche de pantofi pe care îi luăm şi îi mutăm unde vrem.”
legat de propunerea din parcul mare – a fost consemnat că dimensiunile clădirii sunt optime, putând fi rezolvată cerinţa de minim 1200 de locuri, sala a fost verificată de acusticieni care au concluzionat că sala “sună” foarte bine – din acest considerent, Primăria s-a gândit că acea clădire ar fi o soluţie bună pentru un nou sediu al Filarmonicii

Dl. Arh. Ţigănaş – documentaţia pregătită ,împreună cu dl. dirijor Cristian MANDEAL şi pusă la dispoziţia celor prezenţi ,consta in prezentarea propunerilor anexa( sala are prevederi pentru min 1200 locuri si maxim 3000 de locuri şi concluziile - soluţiile trebuie date de specialişti)

constata viciile de comunicare (unele informaţii se pot obţine direct şi fără impedimente de la sursele abilitate)
sugestie pentru viitor: un atelier de lucru menit sa dea solutii tehnice,
un proiect de arhitectură public, este un proiect internaţional, de aceea este foarte importantă CREAREA MIZEI ,CONSILIUL CIVIC LOCAL,SA CEARA TEMA CONCRETA,
exista, inca din urmă cu 14 ani expuneri de intenţii pentru un proiect de sediu de filarmonica,s-a facut multa cheltuită, s-a identificat amplasamentul perfect, acum este problema consiliului local sa reia propunerile recente de temă, sa consulte mai multe idei, sa aleaga un teren într-o zonă cu vecinătăţi nobile si sa puna in valoare foarte multele intenţii bune...exprimate de specialisti si cetateni,
problemele principale sunt: 1. De decizie 2. Cantitative 3. Calitative
cantitative: proiectele pentru concursul de temă au fost tatonări pentru realizarea mixajului de care vorbea dl. arh. Borda, în aşa fel încât centrul să fie plin de activităţi, pentru a nu deveni o zonă moartă,
calitativ: nu este posibilă preluarea unui proiect din altă parte (ex. proiectul propus pentru clădirea fostului cazino), dar poate fi posibilă o asemănare între cele două propuneri,
trebuie găsită o temă foarte valoroasă – concurenţii pot fi numeroşi, dar există un singur Consiliu Local care aprobă bugetul, deci astfel de proiecte nu trebuie tratate superficial,

Dl. Arh. Urb. Elkan – tema necesita un studiu ce se suprapune cu PUG (căi de comunicaţie, vecinătăţi etc.)

potenţialul sitului este formidabil, iar ansamblul poate fi extins
nu este cazul să criticăm nimic pentru că nu există o temă finală nici acum
implicarea ar trebui să fie la nivel european (muzicieni, artişti plastici)
nu există o temă coerentă, nu există un spaţiu delimitat, nu există transparenţă în managementul proiectului
este nevoie de stabilirea criteriilor, a cerinţelor în cazul unui concurs de arhitectură, iar dacă nu se face licitaţia execuţiei, “degeaba suntem aici”

D-na Arh. Subţirică – ofera urmatoarele răspunsuri la întrebările sau sugestiile anterioare:

– suprafaţa este suficientă pentru construirea unui centru cultural multifuncţional, altfel nu s-ar fi ales această destinaţie,
– pentru întocmirea temei s-a făcut concurs – propunerile de temă au fost expuse la Sala de Sticlă din cadrul Primăriei, a fost chemată presa pentru mediatizare, iar acum proiectele se află la Bastionul Croitorilor, unde se pot face sugestii într-un caiet de sugestii – nu este târziu nici pentru alte propuneri, chiar sunt aşteptate cu interes; în concluzie, a existat transparenţă
– mijloace de finanţare se vor găsi - s-a cerut etapizarea executiei constructiilor,

Dl. Ing. Petrina – Universitatea Tehnică din Cluj a participat la concurs şi colaborează cu toate instituţiile implicate – Primăria trebuie doar să ajungă la un buget adecvat,

Dl.Albert Márkos – discuţiile de azi pot concluziona ca la proiectul eşuat documentarea tehnica nu au avut loc(speranţa unei consultări viitoare ramane asteptarea si cerinta fireasca),

în cazul proiectului eşuat, forma sălii nu a plăcut (inginerul a spus că acum se fac numai săli dreptunghiulare)- s-ar fi dorit o sală în formă de amfiteatru;
observaţiile care acum vor fi luate la cunoştinţă de către proiectanţi sa fie puse in tema de proiect:
forma şi mărimea sălii – ceea ce interesează este să iasă o sală emblematică pentru Cluj
exemplul sălii din Köln – un miracol – construită sub nivelul Rinului, în plin centru şi având peste 2000 de locuri

Dl. Kerekes – colaborarea între părţi (specialişti şi proiectanţi) trebuie să fie eficientă, organică, directa,

Dl. Tabacu – acum se porneşte de la zero, de aceea, la luarea deciziilor ar fi bine să fie chemaţi toţi cei implicaţi

Dl. Arh. Guttmann – o primă iniţiativă de discuţie a fost cu ocazia studiilor pt. PUG – trebuie să ştim ce puncte pot fi atacate până în 2020

căutarea şi propunerea de locaţii culturale, zone protejate în Cluj (de exemplu culoarul râului Someş) - trebuie avut grijă să nu marginalizăm cultura, ci să încurajăm folosirea locaţiilor din centrul istoric pentru sedii de intituţii culturale, şi mai puţin pentru sedii de firme private,de mall-uri,
se doreşte cea mai bună calitate la nivel de centru cultural, dar ce se întâmplă cu copiii? – un aspect de mare importanţă: INSTITUŢIILE EDUCATIVE – importanţa lucrărilor de diplomă
locaţia aleasă acum (terenul de pe B-dul 21 Decembrie 1989)- mai potrivită pentru aspectul educaţional dar si pretext pentru viitoarea dezvoltare urbanistica a zonei,
lucrurile sunt deja schiţate, arătate - poate reies şi nişte concluzii

Dl. Cornel Groza – amplasamentul oferit este foarte bun, “Clujul şi artiştii il merită!”

Dl. Arh. Moldovan – proaspăt absolvent al Facultăţii de Arhitectură din Cluj – face prezentarea proiectului de diplomă - propunere pentru clădirea Academiei de Muzică zona Colina

zona de intrare în Cluj se poate curăţa de insalubritate şi poate căpăta un aspect foarte plăcut si implicit schimbarea la faţă a ruinei,
3 aspecte au fost urmarite la proiectul propus: 1. Barieră (cartierul Mănăştur) 2. Filtru (curte interioară acoperită cu apă) 3. Protecţie (o parte de clădire înierbată)
zonele curbe – materializarea undelor sonore, folosirea materialelor naturale, plăcute
în acest proiect au fost acoperite toate cerinţele muzicienilor

Dl. Ing. Ungureanu –prezinta un punct de vedere personal,apolitic si neinstitutional cand afirma ca “este o jena ca un grup de arhitecti sa abordeze un astfel de proiect dupa interesul individual in loc sa creeze ineres de participare la nivel european si mondial”,

până acum s-ar fi putut veni cu un proiect foarte complet dar constata ca ..” Primaria si consilierii ei nu au nicio legatura cu cerintele muzicienilor”,
au fost şi vremuri mai grele – timp de peste 50 de ani, muzicienii Clujului au făcut un cadou societăţii - ar trebui să nu ne jucăm cu simbolurile neamului, să nu repetăm greşeli trecute,
ar fi nevoie în primul rând de o sală dedicată Filarmonicii – să nu tragă fiecare instituţie spuza pe turta sa şi mai ales să nu dăm prioritate numai instituţiilor ce aduc bani,
proiectul dlui Petrina nu poate fi declarat castigator din start,cerinta proiectului este de alta anvergura profesionala,
să ne gândim la un manager de proiect, responsabil si pe termen lung,

De urmărit:: Cine este managerul de proiect?; Când e licitaţia?; Există bani, fonduri si cum pot fi capacitete?; Când lăsăm specialiştii să propună?

“dacă lăsăm în mijlocul Clujului mall-uri, stadioane etc., atunci Clujul nu merită ca orasul să aibă titlul de capitală culturală europeană, iar emblema lui să devină stadionul...”

D-na Arh. Subţirică – răspunsuri:

va fi un concurs special pentru proiectul Filarmonicii
este aşteptat feedback direct (din partea Conservatorului, a Operei,a Filarmonicii,etc,), la biroul arhitectului şef din cadrul Primăriei, oricând, fără convocări (chiar daca nu pot ajunge toţi reprezentanţii instituţiilor la întâlnirile convocate),
este interesata s-a stie daca s-a văzut proiectul propus pentru Centrul Cultural ori se discută în necunoştinţă de cauză?
nu se poate spune de acum cine va fi managerul proiectului,
arhitectul şef trebuie să fie apolitic, să rămână pe poziţie şi să continue proiectele începute, chiar dacă primarul se schimbă; “Personal, eu nu am nicio culoare politică.”
comisia care va analiza propunerile este formată din arhitecţi de mare valoare – transparenţa acestei comisii este importanta,
este foarte dificil de a găsi un amplasament bun, din cauză că terenurile sunt proprietăţi private şi nu aparţin Primăriei,

Dl. Ing. Tomşa – sediul Filarmonicii ar trebui localizat central (Cluj-Napoca este centru cultural-administrativ), de aceea propunerea ar fi: Palatul Finanţelor

clădirea nu mai poate satisface cerinţele actuale, aşa că ar putea fi luată în calcul pentru un centru cultural multifuncţional, iar Finanţele să se mute într-o clădire construită pe terenul propus de pe B-dul 21 Decembrie 1989

Dl. Arh. Tudose – există o capcană – niciodată nu s-a făcut ceva de “Doamne-ajută” în Cluj fără sprijin politic - să nu mai fim naivi – toate proiectele sunt afaceri – politicul a decis de fiecare dată ce, unde, cum se construieşte, nu s-au făcut studii, nu s-au adunat documentaţii anterior luarii deciziilor,

ca instituţie reprezentativă, Filarmonica ar trebui să fie emblemă pentru Cluj – să dispară din zona afacerilor marunte,

Dl. Arh. Virgil Pop – din discuţii s-a simţit lipsa de comunicare,

Clujul se află acum într-o fază în care cetăţenii nu-si merită viaţa muzicală existentă aici,
un procent mic de melomani e alungat de condiţii (oraşele străine din exemplele date aici au populaţie dublă),
nu s-a venit inca cu propuneri dimensionate pentru capacitate si amplasament pentru a exprima un punct de vedere profesional,

Dl. Dirijor Moldoveanu – se doreşte o sală modulară unde nu cântă numai Filarmonica - melomanii se schimbă şi politic,asa ca poate constata ca:

muzicienii nu au nimic împotriva arhitecţilor,
întocmirea carnetelor de serviciu – există deja două care se pot prezenta sub formă de concurs la nivel internaţional – “Nu putem face concursuri cu cine vrem, ci cu cine trebuie!”
sala de concerte înseamnă pentru orchestră ceea ce vioara înseamnă pentru violonist, deci nu oricine poate proiecta o sală pentru concerte,
Clujul are circa 300 de mii de locuitori, iar Lucerna are 100 de mii de locuitori şi are o orchestră a operei care nu e chiar atât de importantă politic ca cea de la Cluj, dar sala de concerte din Lucerna este un exemplu foarte bun de urmat (afirmaţie susţinută şi de Dl. Sbârciu)
trebuie făcut un buget – proiectul unei săli de concerte ar trebui finanţat de un particular, un “mecena” – Primăria să facă rost de bani (circa 5-6 sute de mii de euro) şi ar veni sigur din toată Europa arhitecţi interesaţi de proiect,
“Nu dorim un coteţ de găini, nu dorim un compromis! Suntem în stare şi putem!”

Dl. Ing. şi Ec. Grosu – propunerea de a se face şi un liceu în cadrul centrului multicultural nu este binevenită

recomandare către d-na arhitect şef Subţirică este de a convoca întâlniri cu părţile implicate,
“trebuie să fim optimişti că se va face ceva bun, să fim cu încredere în oameni”.
Dl.arh.Mitrea, neputand fi prezent la dezbatere si-a anuntat depunerea la secretariatul CCL a propunerilor proprii,acest material urmand a fi anexat prezentului P.V.spre informare si analiza,alaturi de cele prezentate de catre dirijorul Cristian Mandeal si arh.Serban Tiganas,

Dl. Pop – în încheierea reuniuni arata ca s-au conturat principalele scopuri ale dezbaterii publice, organizate de catre Consiliul Civic Local,intre care:

- CONSULTAREA BENEFICIARILOR DE PROIECTE URBANE SI A CETATENILOR URBEI SA REPREZINTE PASUL PRIM AL ADMINISTRATIEI,INVEsTITIILE FIIND DIN BANII LOR SI PENTRU INTERESUL LOR,

- A FOST ASEZATA PUNTEA DE COMUNICARE INTRE ADMINISTRATIE-OAMENII DE CULTURA -SPECIALISTI - CETATENII ORASULUI, ASTFEL CA ACUM POATE FI” CIRCULATA CONSTRUCTIV”,

- ESTE FIRESC SA PRIVIM MARILE PROIECTE ALE ORASULUI IN PERSPECTIVA ANILOR 2020-2050 SI SA ABORDAM CU RESPONSABILITATE MARITA VIITORUL ORASULUI,

- AMPLASAMENTUL OFERIT DE PRIMARIE SI ARGUMENTELE ARHITECTILOR PENTRU VIITOAREA DEZVOLTARE URBANISTICA A ZONEI SUNT DE DE LUAT IN CONSIDERARE SI DE FINALIZAT IN PERIOADA DE STUDIU SI DE PROIECTARE,DUPA TEMA APROFUNDATA PE ATELIERE DE LUCRU,

- NUMIREA MANAGERULUI DE PROIECT SA INTRE IN DELIBERAREA SI APROBAREA C.L.

- TRECEREA DELA ETAPA DISCUTIILOR LA ETAPA FAPTELOR SA FIE CUPRINSA IN CALENDARUL MANAGERULUI DE PROIECT NUMIT,

Finalul dezbaterii se incheie cu urarea ca: “Ideea să devină faptă si Dumnezeu sa ne ajute”!

Anexe;3

Întocmit de secretariatul Consiluiului Civic Local:

Maria Cristina Dudaş

Imola Moşescu-Dobra

Consideratii amplasare filarmonica-dl.arh.Tiganas

Consideratii amplasare filarmonica-dl.arh.Zamfir.doc

Consideratii amplasare filarmonica-dl.Mandeal.pdf

Filarmonica-arh.Mitrea.doc

APELUL DE LA CLUJ
Propunerile si initiativele mediului de afaceri si a parlamentarilor
clujeni pentru repornirea economiei romanesti

La initiativa Consiliului Civic Local, reprezentat de Iosif Pop, Liga Intreprinzatorului Roman, reprezentat de Adrian Coroian si Asociatia Patronilor si Meseriasilor, reprezentata de Mihaela Rus, au raspuns invitatiei la dialog senatorii si deputatii: Alexandru Cordos si Marius Nicoara, respectiv Petru Calian, Adrian Gurzau, Cornel Itu, Virgil Pop, Mathe Andras, Vasile Soporan, Horea Uioreanu, cat si un numar de peste 80 de oameni de afaceri, profesori universitari, cetateni, presa si televiziune locala si centrala.
Dezbaterea s-a concentrat pe doua directii importante, una care sa accentueze stoparea risipei banului public si cealalta care sa sustina mediul de afaceri si reluarea cresterii economice.
Participantii au fost in deplin acord ca astfel de dezbateri sunt extrem de utile si practice insa trebuie o abordare sistemica si pe termen lung, dupa practica Europeana, concretizate in strategia de dezvoltare durabila a Romaniei in orizontul anului 2020.
Solutiile degajate pentru iesirea din criza au avut consistenta, atat din partea mediului economic cat si a parlamentarilor putere-opozitie, iar pentru implementarea lor este necesara vointa politica comuna din Parlament.
Apelul participantilor a fost ca parlamentarii prezenti sa-si exercite atributul legislativ care sa produca legi economice care sa scoata Romania din criza in acest an, astfel ca majorarea taxelor si impozitelor sa fie evitata.
Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati procesul verbal atasat.

PROCES-VERBAL
Încheiat azi, 17.06.2010, cu ocazia întrunirii Consiliului Civic Local în sedinta lunara
din Sala Europa a Casei de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca

Au fost prezenti:
Reprezentatii clujeni în PARLAMENTUL ROMÂNIEI : Petru Calian – deputat ; Alexandru Cordos – senator ; Adrian Gurzau – deputat ; Cornel Itu – deputat ; András Máté – deputat ; Marius Nicoara – senator; Virgil Pop – deputat ; Vasile Soporan – deputat ; Horea-Dorin Uioreanu – deputat.
Marius Avram – jurnalist/Agerpres ; Simona Baciu – profesor ; Mircea Barna – inginer ; Ioan Barnuti – antreprenor ; Mihai Bejenaru-Dragos – avocat ; Marius Bichescu – economist ; Danut Canta – inginer ; Sorin Calin – jurnalist/Antena1 Cluj ; Marcel Cocis – inginer, antreprenor ; Adrian Coroian – economist ; Alexandra M. Coroian – asociat unic si administrator Quaid SRL ; Ramona Atena Cuc – consultant imobiliar; Emil Culda – economist ; Marius Dan – inginer ; Livia Dobariu – întreprinzator privat ; Giacomo Dreoni – manager ; Maria Cristina Dudas – secretariat CCL ; Zoltán Egyed – întreprinzator ; Mircea Felecan – antreprenor ; Pascal Fesneau – economist/Ambasada Frantei ; Ioan Gârba – inginer geolog ; Nicolae Grosu – inginer, economist ; Teodor Victor Hozan – antreprenor ; Iancu Ioan – inginer ; Benjamin Lazar – inginer ; Ana Ludusan – Lect. Univ. Dr. UBB Fac. de Sociologie, presedinte LADO/filiala Cluj ; Isaia Maghear – inginer ; Ioan Maier – manager ; Dan Manolache – bancher ; Marius-Dumitru Matei – jurist ; Vasile Magradean – jurnalist/Mediafax ; Daniel Mânge – economist ; Mircea Mihestean – economist ; Alin Moraru – economist ; Imola Mosescu Dobra – secretariat CCL ; Vasile Muresan – fizician ; Oprean Olaru-Zainescu – profesor stiinte sociale ; Marinela Oltean – psiholog ; Adrian Oros – conferentiar universitar ; Eugen Panescu – architect ; Razvan Pausan – inginer constructor ; Razvan Persa – economist ; Gabriela Plesa – inginer ; Iosif Pop – economist, membru fondator CCL, presedintele dezbaterii ; Gabriella Purja – judecator pensionar ; Razvan Rotta – profesor ; Radu Rujan – manager ; Mihaela Rus – primvicepresedinte APM Cluj ; Ovidiu Stan – inginer ; Vasile Surd – profesor universitar ; Erzsébet Szabó – inginer, antreprenor ; Tiberiu Szekely – inginer ; Petrisor Târlea – inginer ; Ioan Varga – manager ; Alexandru Valean – economist ; Maria Valean – technician ; Romulus Zamfir – architect ; Augustin Zeriu – profesor cercetator stiintific.

Sedinta a fost de fapt dezbaterea anuala cu parlamentarii clujeni, fiind condusa de domnul Iosif Pop. Reuniunea din acest an a fost organizata împreuna cu Liga Întreprinzatorului Român si Asociatia Patronilor si Meseriasilor Cluj si a avut ca tema principala de discutii “Repornirea motorului economiei Romaniei prin parghii legislative”.
Pentru început au fost expuse observatiile, propunerile, concluziile organizatorilor (CCL, LIR, APM) astfel :
Dl. Iosif Pop / CCL
- prezentarea in cifre si sub forma grafica a situatiei ultimilor ani din mediul economic românesc cu localizarea urmatoarelor solutii:

- Plata datoriilor restante ale Statului catre sectorul economic
- Stoparea atragerii de noi imprumuturi din partea Statului de la bancile comerciale
- Punerea in practica a hotararilor asumate de Guvern, prin:: - disciplina bugetara centrala si locala ferma; - gospodarirea responsabila a banului public; -continuarea proiectelor de investitii anuntate
- Redarea increderii investitorilor si mediului de afaceri, prin:: - reducerea impozitului pe profit la IMM – la max 10%; - predictibilitate si consecventa in deciziile Executivului; - capitalizarea fondului de garantare pt IMM-uri; - amnistie fiscala pt intoarcerea banilor in tara; - sustinerea relansarii agriculturii si atragerea in acest sector a excedentului de forta de munca
- Stoparea actiunilor de indatorare suplimentara a Romaniei prin contractarea de noi imprumuturi externe: - Stimulente reale pt IMM-uri; - Stoparea ferma a risipei si neperformantei in cheltuirea banului public; - Politici fiscale adecvate relansarii economice

- Vanzarea activelor statului, fara utilitate practica
- Externalizarea achizitiilor publice
- Combaterea, cu rezultate imediate a evaziunii fiscale
- Amnistie fiscala in sistem italian (taxa anticipate catre Stat, cu compensarea eventualelor amenzi ulterioare)
Dl. Adrian Coroian / LIR
- Nevoie de responsabilitate politica si administrativa;
- Nevoie de redobândire a încrederii oamenilor;
- Nevoie de atitudine civica.

D-na Mihaela Rus / APM
1. Masuri care sa stopeze risipa si cheltuielile neprioritare
- Sistarea achizitiilor de bunuri si mijloace fixe în aparatul administrativ central si local, cu exceptia spitalelor, pâna la sfârsitul anului 2010;
- Sistarea investitiilor programate, care nu au ca efect crearea de locuri de munca si nu aduc bani la buget (case, sedii de institutii, locuri de agrement etc.);
- Modificarea organigramei guvernului si a institutiilor statului cu efect în diminuarea numarului de angajati;
- Evaluarea întregului personal angajat în institutiile central si locale si selectarea pe baza de competente a unui numar mai mic – motivarea functionarilor, cresterea eficientei muncii.
- Nealocarea de bani de la buget pentru societatile si regiile de stat care nu sunt pe profit si restructurarea si scoaterea la vanzare a celor care sunt pe pierdere.
2. Masuri pentru relansarea mediului economic si sustinerea IMM-urilor:
- Plata TVA – dupa incasarea facturii
- Renuntarea la impozitul minim pe venit
- Instituirea unui system fiscal motivant pentru mediul privat, pentru incurajarea infiintarii de firme noi si de stimulare a angajatilor
- Scaderea impozitului pe salarii pentru incurajarea pastrarii fortei de munca
- Revizuirea codului fiscal pentru eliminarea nedeductibilitatii cheltuielilor cu reparatiile si combustibilul la masinile persoanelor juridice
- Scutiri la plata impozitului pe profitul reinvestit in zona productiva.

Au fost retinute urmatoarele exprimari de pozitii:

Dl. Av. Mihai Bejenariu – este important ca astfel de dezbateri sa devina periodice si sa existe un feedback din partea parlamentarilor;
- Promovarea propunerilor care ajuta la iesirea din criza sa fie facuta in Parlament indiferent de culoare politica;
- Parlamentarii, reprezentand puterea legislativa trebuie sa dea tonul; unul dintre cele mai importante prerogative ale lor fiind posibilitatea tragerii la raspundere a puterii executive (pe primul ministru, diversi ministrii, etc.).
Dl. Arh. Romulus Zamfir a pus 3 intrebari:
– In ce constau garantiile oferite de Statul Roman, aferente împrumuturilor luate de la FMI?
- Daca a existat vreo initiativa planificata din partea parlamentului/guvernului în ultimii 20 de ani de refacere a economiei sau a unor segmente/sectoare ale ei?
- Unde a disparut moralitatea, unde este reactia din partea autoritatilor? (ex. greva pensionarilor)
Dl. Emil Culda – Din 2008 reducerile de activitate din economie au fost în medie de 30-40%; peste 40% din firme au disparut, ca efect al neplatii banilor din buget pentru prestatiile facturate.
- Economia reala este dependenta de buget si de sistemul financiar-bancar;
- Este o nevoie de transparenta în institutiile publice prin raportari periodice care sa redea efectiv ce fac oamenii din aceste institutii;
- Trebuie aplicate niste masuri fiscale propriu-zise, dupa consultarea profesionistilor din domeniu;
- Eliminarea impozitului minim, fiindca este mare nevoie de întreprinzatori cu curaj, oameni care sa inceapa noi afaceri;
Este nevoie de o gândire pe termen lung – sa gândim efectele pe termen lung si nu numai avantajele pe termen scurt (ex. Marile lanturi de hipermarketuri din cauza carora micile magazine au dat faliment);
- Nevoia unor dobânzi mai mici la banci prin incurajarea unei concurente reale, fara a limita numarul de banci la 30 ci la minim 100 si prin reglementari/masuri din partea autoritatilor.
Dl. Pascal Fesneau – Sustine ca este nevoie de mai putina discreditare politica, fiindca este o perioada foarte grea care nu a fost cauzata doar de guvernul actual si exista un real risc pentru democratia din Romania;
Solutiile pe care le vede sunt:
– accelerarea descentralizarii, astfel incat sa se reduca birocratia;
- eficientizarea acordarii finantarile europene (exista proiecte care stau de 1,5 ani la aprobare);
- impozitarea capitalurilor speculative;
- luarea unei pozitii internationale a guvernului (in comun cu Franta, Germania, etc.) pentru a avea o pozitie mai puternica în fata FMI.
Dl. Prof. Vasile Surd – Investitiile mari trebuie sa fie eficiente, cu costuri minime, cu viziune pe termen lung (ex. Drumurile ocolitoare, aeroportul);
- Proiectele de dezvoltare regionale trebuie sa revina firmelor specializate, fiindca asa putem garanta calitatea;
- Alegerea primarilor sa aiba lo pe criterii profesionale;
- Sa fie trase la raspundere persoanele care gresesc, si nicidecum institutiile în cauza.
D-na Gabriela Purja – Cea mai mare problema este instabilitatea legislativa (in special ceea fiscala si a proprietatii) care cauzeaza probleme în justitie;
- Legile bune nu trebuie schimbate din 4 în 4 ani, dupa fiecare alegere, cele functionale sa fie pastrate si aplicate.
D-na Marinela Oltean – oamenii nu mai vor sa mearga la vot, din cauza ca au pierdut increderea in politicieni;
- Problema fortei de munca sa preocupe fiecare primar si politician ales si sa-i fie masura a performantei proprii;
- Sa fie analizat fiecare problema mai detaliat, sa se gaseasca solutii generale pornind de la probleme concrete.
Dl. Marius Bichescu – cât din primele doua transe ale sumelor împrumutate s-au dus la reconstituirea garantiilor minime obligatorii ale bancilor din Romania?
Dl. Deputat Petru Calian – prezinta pachetul de 10 masuri propuse spre dezbatere in Parlament:
1/ scutirea sau reducerea platii penalitatilor;
2/ introducerea unui sistem de compensare la limita a 3 nivele: stat, institutie bugetara, agent economic;
3/ ordinea de stingere a obligatiilor fiscal datorate bugetului: debitul principal în ordinea vechimii si dobânzi si penalitati de întârziere în ordinea vechimii;
4/ esalonarea datoriilor pentru firmele cu restante catre buget;
5/ sprijinirea agroturismului-reducerea TVA, scutirea de la plata impozitului pe profit;
6/ înlocuirea tichetelor de masa cu carduri electronice(reducerea personalului bugetar, a cheltuielilor de procesare);
7/ stimularea angajatorilor ce doresc sa angajeze pensionari prin reducerea cu 50% a impozitului pe salariile aferente pensionarilor;
8/ Fondul de Solidaritate Sociala- încasarea a 1% din profitul brut al firmelor timp de un an – strict pentru ajutoare sociale acordate pensionarilor cu pensii mai mici de 1000 lei;
9/ terenurile aferente constructiilor vândute/date în folosinta sa fie vândute la pretul de piata persoanelor fizice sau juridice care detin constructiile respective;
10/ sa fie declarate venituri licite orice suma depusa de catre persoane fizice în bancile din România prin transfer de la banci externe.

Dl. Deputat Adrian Gurzau – Invoca nevoia modificarii codului muncii;

Sprijinirea antreprenoriatului, reducerea birocratiei, restructurare, descentralizare, reducerea personalului;
Invoca nevoia de mai multa transparenta, echitate în ceea ce priveste tratarea micilor întreprinzatori si marilor corporatii;
Coerenta actului din justitie;
Reducerea personalului din sistemului de securitate;
Reglementarea pretului la gaze naturale, curent – factori de stabilitate economica;
Responsabiltate din partea celor care s-au ocupat /se ocupa de privatizari ori active rascumparate de catre stat.

Dl. Senator Alexandru Cordos

Exemplifica proiectele legislative ale opozitiei, care sunt respinse în permanenta de catre guvern;
In 2008 – în jud. Cluj existau 100.000 de muncitori, acum – sub 80.000;
Plata intarziata a datoriilor catre mediul privat creeaza blocaje financiare in lant si falimente;
Sustinerea agriculturii, investitii în infrastructura pot aduce relansarea economica;
Bugetul de stat este prea lacom si bancile sunt prea commode in sustinerea nevoii de relansare a creditarii si a economiei.

Dl. Iosif Pop – cere initiative si actiune imediata în numele parlamentarilor clujeni pentru un pachet de legi de combatere a crizei.
Dl. Deputat Cornel Itu – care Guvernului ca Legile sa fie puse în aplicare operativ, sa fie elaborate concomitant si normele de aplicare (ex. capitalizarea CEC, reducerea la 5% TVA la alimentele de baza);

Lipsa unei strategii la nivel de tara (ex. In agricultura);
Blocarea initiativelor legislative din partea opozitiei de catre majoritate.

Dl. Danut Canta – Cere analiza la nivel de institutie bugetara (la nivelul fiecarei entitati administrative);

Grijile oamenilor sunt diferite de ceea ce se discuta la nivel local sau central;
Noi, ca natiune ne certam, nu facem nimic, în timp ce altii se misca;
Schimburile de experienta cu oameni de afaceri din tarile emergente pot adduce solutii bune;
Sprijinirea si a altor domenii în afara de constructii, ex. facilitati fiscale pentru agricultura, ca si motor de iesire din criza;
Relansarea sectorului privat cu masuri reale, nu cu declaratii politice;
Intrarea în insolventa a devenit “sport national” - împovararea în plus a celor care înca produc va duce catre un dezastru.

Dl. Deputat András Máté – Remarca faptul ca -tTrec macar doua luni pâna ce o initiativa legislativa se accepta sau se respinge;

Este nevoie de o mai mare transparenta a licitatiilor.

Dl. Deputat Virgil Pop– agreaza propunerea ca este nevoie de actiunii legislative comune din partea parlamentarilor clujeni, asa cum cere comunitatea de afaceri si societatea civila.
Dl. Deputat Vasile Soporan – Constata ca avem de-a face cu “Dezvoltare într-o economie de piata fara piata” si fara sa se exercite si intresul local;

Dezvoltare într-o lume a capitalului fara ca acest capital sa fie cu noi – se cere o iertare fiscala care sa faca activ capitalul din Romania
In Europa se discuta acum si se aplica strategia pe 2020, in timp ce noi discutam alte lucruri;
Dezvoltare durabila vs. dezvoltare speculativa (în România a fost una preponderent speculativa; de aceea capitalul a disparut, iar pietele sunt greu de recucerit);

Trebuie sa stim ce se întampla în lume si sa folosim acest lucru pentru intresele noastre;
Unele masuri insufficient elaborate si luate pe termen scurt aduc probleme si efecte adverse pe termen lung;
Pe termen lung economia nu poate functiona numai cu înlesniri, pe termen scurt – da;
Pozitionarea la nivel european a Romaniei este foarte importanta.

Dl. Iosif Pop – retine ca masurile tardive ale guvernului nu relanseaza economia, o ajuta numai. Relansarea economica si iesirea din criza impune masuri suplimentare, de genul celor propuse de organizatori, coalizarea clasei politice pentru initierea si aplicarea lor. APELUL de la CLUJ cere sa dati curs acestui demers in PARLAMENTUL ROMANIEI.
Dl. Senator Marius Nicoara – formuleaza cateva raspunsuri la intrebarile adresate Parlamentarilor, aratand printre altele: Comisia de abuzuri, care ar trebui sa apartina opozitiei functioneaza fara regulament si este controlat de catre majoritate neputandu-si acoperi menirea);

Aeroportul a fost gandit ca si obiectiv strategic in timpul mandatului dumnealui, ca si Presedinte de Consiliu Judetean (ex. prezenta companiei Nokia la Cluj este o consecinta), iar viitoarea pista cu un alt unghi de aterizare, poate prelua avioanele mari si care nu vor trece deasupra orasului;
Peste 80% din legile aprobate sunt legiferate ordonantele de urgenta trimise de govern, modificarile operate de legislative sunt de cele mai multe ori tardive;
Nevoia platii datoriilor catre firmele private este imperativa; initiativa compensarii datoriilor a fost depusa in Parlament de Domnia sa, dar a fost blocata de Putere;
Apreciaza ca este ilegala modificarea fondului de salarii, in schimb se poate diminua numarul de angajati;
Majorarea de 1% a TVA si reducerea cheltuielilor inutile, putea acoperi golul din buget, deci se pot gasi solutii in afara de taierea salariilor. Chiar si apelaraea la rezerva valutara de la BNR putea reprezenta o solutie de moment, in locul amputarii pensiilor.

Dl. Deputat Horea Uioreanu – Stam fara un program de iesire din criza de 1,5 ani, daca-l aveam, puteam sa evitam, sa diminuam efectele crizei;

Guvernul a angajat creditul de la FMI fara acordul Parlamentului;
Este nevoie de un program de relansare economica (viziune, curaj, plan managerial) in care sa apelam la unele sectoare ale economiei care sa fie ajutate pentru a iesi din criza – cel mai important sector care e paralizat si trebuia ajutat, dar nu numai este cel cu constructiile;
Taxare inversa este fezabila si în constructii si in industria alimentara;
Sustinerea mediului economic prin: mentinerea impozitului unic, micsorarea CAS (mentinerea locurilor de munca), reducerea evaziunii fiscale, atragerea fondurilor europene, asigurarea cofinantarii sunt solutii la indemana Guvernului;

La intrebarea – “Cu ce a garantat statul împrumuturile luate?” - Dl. Calian – “Cu bonitatea ca Stat”
Dl. Ovidiu Stan– Subliniaza faptul ca: “Am platit impozitele cu ce ne ajuta statul? Asteptam sa vedem responsabilitate în loc de certuri.”
Dl. Radu Rujan – Sustine ca “E o criza sistemica – e nevoie de solutii sistemice;

Cum veti pastra deficitul bugetar în conditiile în care tarile din jur au un regim fiscal mult mai bun (ex.Ungaria, Bulgaria, Serbia)? – avem un dezavantaj competitiv, este nevoie de solutii concrete.
Sa nu fie penalizati din punct de vedere fiscal cei care produc valoare, ci aceia care consuma valoare.”

La finalul dezbaterilor, organizatorii au comunicat faptul ca toate aspectele si propunerile reiesite din dezbatere vor fi sumarizate prin Procesul Verbal, suport pentru Comunicatul de Presa – APELUL DE LA CLUJ si baza dezvoltarilor viitoare pentru elaborarea initiativelor legislative convenite cu parlamentarii de Cluj.

Initiatorii sunt decisi sa reia seria intalnirilor periodice cu alesii, in masura in care vor constata efecte reale dupa dezbaterile avute. Actiunile publice pe calea unui lobby eficace pentru societatea civila si mediul de afaceri este apreciata ca si calea fireasca de adaptare a comportamentului politicianului in interesul pentru care a fost votat

PROCES-VERBAL
19.05.2010,
cu ocazia reuniunii Consiliului Civic Local
în vederea dezbaterilor legate de bugetul local al municipiului Cluj-Napoca-suport pentru încurajarea si sustinerea mediului economic

Au fost prezenti:

1. Sorin Apostu – primarul municipiului Cluj-Napoca
2. Anca-Maria Avram – asistent manager, L.I.R.
3. Adrian Birtar – manager, L.I.R
4. Gennaro Ciancio – comerciant, CCI Cluj
5. Ioan Constantinescu – jurist, CCI Cluj
6. Adrian Coroian – economist, L.I.R.
7. Ramona Atena Cuc – inginer, Grup de Lux
8. Maria Cristina Dudas – secretariat CCL
9. Ioan Gârba – inginer geolog, CCI Cluj
10. Nicolae C. Grosu – inginer, economist, Fundatia Protectiei Sociale Cluj, Asociatia Refugiatilor din Basarabia, Bucovina de Nord, Herta, Cadrilater
11. Sándor Kerekes – inginer, Camera de Comert Româno-Maghiara Carpatia
12. Ana Ludusan – sociolog, membru CCL
13. Isaia Maghear – inginer, membru CCL
14. Dan Manolache – banker, Unicredit Tiriac Bank
15. Ramon Moldoveanu – inginer, L.I.R.
16. Alin Moraru – economist, Gold Estate Imobiliare
17. Iosif Pop – economist, membru CCL – PRESEDINTE DE SEDINTA
18. Adriana Precup – manager, L.I.R.
19. Gabriella Purja – pensionar, judecator timp de 37 de ani
20. Mihaela Rus – economist, Asociatia Patronilor Cluj
21. Dorin Rusu – pilot comandant, membru CCL
22. Horia Simu – medic, Serviciul Judetean de Ambulanta Cluj
23. Ovidiu Stan – inginer, L.I.R.
24. Emanoil Tudose – urbanist, R.U.R.
25. Petre Ungureanu – inginer, Trans Europa Lux, Rotary Cluj-Napoca
26. Augustin Zeriu – profesor, Forumul Civic Cluj

Locul întâlnirii: Sala de sticla, Primaria municipiului Cluj-Napoca

Ordinea de zi:

Introducere în tema propusa – domnul Iosif Pop,
Discutii, dezbateri pe teme legate de bugetul local si mediul economic.

Domnul Iosif Pop, conducatorul sedintei CCL de azi, 19 mai 2010, a declarat deschisa sedinta având ca tema de dezbateri relatia dintre bugetul local si administratia publica si mediul economic de afaceri, scopul acestor dezbateri fiind acela de a încerca gasirea unei rezolvari a situatiei actuale dificile – având cauza principala asa numita „criza” – pornind de jos în sus, adica de la cetateni la conducatori si nu invers. Se doreste facilitarea unei mai bune comunicari între noi – ca membri CCL sau ca simpli concetateni – si de asemenea, o mai buna comunicare cu administratia locala prin crearea unui sistem de lucru între oameni care sa duca la rezultate pozitive.
Din partea LIR a fost exprimata parerea ca întâlnirea este una benefica, mai ales judecând dupa principiul ca „unde-s doi, puterea creste”. În ideea de a ajunge la un numitor comun, a fost lansata propunerea formarii unui consiliu de centralizare si înaintarea unor sesizari catre guvern pentru ca unele lucruri trebuie sa vina de sus în jos. (O. Stan) Ca raspuns, domnul Pop a exprimat convingerea ca acest consiliu se va înfiinta, dar din partea guvernului nu ne putem astepta la nimic. Tot din partea LIR, domnul Moldoveanu a constatat cu tristete lipsa unei reactii din partea patronilor din Cluj-Napoca - fie din lipsa de interes, fie din lipsa de informare - fata de comunicatul de presa LIR, tragând astfel concluzia ca probabil pentru mediul privat „cutitul nu a ajuns la os”. Un proiect în pregatire este o întâlnire a mediului privat clujean cu parlamentarii clujeni, dar înca nu s-a primit nici o propunere pe platforma de discutii. O alta idee exprimata de domnul Moldoveanu a fost aceea a unei colaborari mai strânse între firme/patroni, eventual în cadrul unui ONG, pentru ca rezultate se obtin mai usor ca reprezentant al unei entitati. Doamna Ludusan, printr-o abordare stiintifica, sociologica, a exprimat parerea ca o schimbare o fac de fapt putini oameni care construiesc un mesaj la care sa adere apoi cei interesati, mai numerosi. În ceea ce priveste patronii, persoane pentru care timpul e foarte pretios, poate fi mult mai usor ca ei sa semneze un mesaj deja formulat.

Din partea CCI, domnul Constantinescu a exprimat opinia ca relatia care ar fi benefica este cea dintre CCI ca întreprinzator si primarie ca si catalizator pentru realizarea unui festival/târg/expozitie unde sa fie invitati investitori straini de diferite specializari din orasele înfratite ale Clujului, cu care primaria este în relatii foarte bune. Pentru aceasta s-a subliniat faptul ca CCI este deschisa propunerilor, iar primaria ar trebui sa sprijine actiunea (cei care vin sa nu plateasca taxa de participare în prima faza, distribuirea CD-ului de prezentare a Clujului în mai multe limbi de circulatie realizat de CCI- fapt confirmat de catre domnul Apostu). La aceasta propunere s-a remarcat observatia domnului Garba: pentru asemenea actiune este nevoie de o pregatire serioasa (minim un an), punerea în practica fiind posibila cel mai devreme în 2011.

Pe durata prezentei la sedinta CCL a domnului primar Apostu, au fost exprimate pareri, sugestii, rugaminti, opinii, dânsul dând raspuns pe rând fiecareia. Astfel:
- - Domnul Constantinescu a facut referiri la prevederile bugetare legate de apa si de energia electrica la nivel de oras. În opinia dânsului, din cauza dezvoltarii crescute a orasului din ultima perioada, va trebui sa se ia în considerare si sa existe un echilibru asigurator în ceea ce priveste alimentarea cu apa, iar legat de productia, distributia si consumul energiei electrice, banii sa fie gospodariti în interesul orasului (sa se reduca pe cât posibil întreruperile de curent, frecvente acum în anumite cartiere). Raspunsul din partea domnului Apostu: Compania de Apa Somes-Tisa, care se ocupa de distributia apei în Cluj, trimite apa pâna în Salaj momentan, deci nu exista motive de îngrijorare, iar planul de extindere (din fonduri europene) se poate consulta pe site; în ceea ce priveste energia electrica, este vorba de un stat în stat, deci primaria nu are ce face, desi considera ca ar fi trebuit realizate noi transformatoare.
- - Domnul Tudose, desi si-a exprimat aprobarea si lauda pentru aparitia unei suprafete foarte mari pentru un parc logistic, industrial în zona comunei Feleacu, numindu-l „amplasament destept”, a exprimat dezacordul total fata de posibila prelungire a liniei de tramvai spre localitatea Jucu. Raspunsul domnului Apostu a fost acela ca o astfel de extindere a liniei de tramvai spre Jucu nu a fost aprobata de primarie si a adaugat ca dânsul stie ca tramvaiul este singurul mijloc de transport în comun eficient pentru ca se sustine financiar.
- - Doamna Purja, în ideea de a da o consistenta „totului” din expresia „Hai sa facem totul!” - exprimata tot mai des prin planuri, proiecte, propuneri – a exprimat câteva idei adresate primariei; legat de tema discutiei, o propunere (sustinuta si de doamna Cuc),cum ar fi un recensamânt al constructiilor aflate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca (în ultimii ani s-a construit mult fara autorizatii de construire, astfel multe constructii nu figureaza în evidentele primariei) si o reevaluare a lor la valoarea reala, fapt ce va duce cu siguranta la cresterea veniturilor bugetului local. Raspunsul domnului Apostu: pentru a intra în legalitate e nevoie de date concrete, dar „ma tem ca se va deschide o cutie a Pandorei”. Doamna Purja a mai exprimat opinia ca, la nivel de Cluj, se poate face mai mult în domeniul culturii, cu rezultate palpabile si la bugetul local: evenimente (TIFF, Toamna Muzicala Clujeana- totusi nu avem filarmonica), parcul central e frumos si foarte valoros, dar restaurarea cladirii Casinoului dureaza prea mult. Ca raspuns din partea domnului Apostu: cladirea Casinoului nu a apartinut primariei pâna de curând, din cauza demersurilor a durat atât; aceasta cladire a fost cu putin timp în urma considerata potrivita pentru filarmonica, dar la interventia unui ONG, nu s-a mai realizat proiectul, iar actualul spatiu pentru o cladire a filarmonicii a fost gasit cu greu, pe viitor fiind programat si un concurs de solutii cu aceasta tema.
- - Din partea Asociatiei Patronilor si Meseriasilor, doamna Rus a venit cu trei rugaminti fata de primarie,din cauza ca atmosfera din mediul privat (patronii fiind SINGURII CONTRIBUABILI) este una dezastruoasa: 1. Politia comunitara sa nu mai aplice sanctiuni cu amenda maxima la prima abatere; 2. Suspendarea regulamentului pentru publicitate pâna la linistirea apelor; în caz contrar, multe firme se vor închide si astfel se va opri contributia la buget, va creste rata somajului etc. 3. Eliminarea concurentei neloiale din domeniul publicitatii stradale. Raspunsul domnului Apostu: 1. Amenda maxima se aplica dupa 24 de ore de la neplata amenzii minime; problema, din punctul de vedere al primariei, este faptul ca aprovizionarea se face în timpul circulatiei maxime în oras. 2.,3. Întrebarea este: unde se afla acele panouri publicitare amplasate ilegal?. Primaria a oferit o solutie: licitatiile pentru locuri de amplasare. Timp de doi ani, gradat, primaria a facut tot ce a putut în privinta solicitarii cu privire la regulamentul pentru publicitate.
- - Din partea LIR, domnul Coroian a sugerat primariei recunoasterea statutului de contribuabil al firmelor locale prin acordarea unei sanse în plus la achizitiile publice si prin aplicarea taxelor si impozitelor normale. Raspunsul domnului Apostu: Uniunea Europeana a refuzat în scris acum 6 luni aceasta cerere de avantajare a firmelor locale, iar legat de taxe si impozite, este nevoie de echilibru între cerere si oferta (în oras e nevoie de iluminat public, curatarea spatiilor publice etc., iar pentru acestea este nevoie de un buget). Evaziunea fiscala nu e o varianta. Interventia domnului Ciancio a evidentiat faptul ca Uniunea Europeana a luat nastere pentru o mai mare deschidere, si nu pentru închidere, iar solutia propusa si de domnul Moraru (de a oferi prioritate si privilegii firmelor locale) nu este în spiritul UE.
- - Din partea clubului Rotary, domnul Ungureanu a intervenit cu propunerea de pastrare a fortei de munca în tara (slujbele de vara pentru tineri pot fi o oportunitate, generând un prim contact cu mediul de afaceri, prelungirea contractului de munca etc.), pentru ca, desi momentan nu exista o cale legala pentru aceasta, iar colegiile nu au simtit o schimbare, exista entitati ce îsi manifesta interesul în acest sens. Raspunsul domnului Apostu a fost ca, spre deosebire de alte orase mai mici, Clujul este un magnet pentru forta de munca.
- - La sugestia domnului Pop de a onora invitatia la o ora de dezbateri pe luna, domnul Apostu a raspuns afirmativ, cu conditia de a fi informat din timp. O alta rugaminte din partea domnului Pop a fost aceea ca functionarii primariei care participa la întâlnirile CCL sa vina cu un feedback legat de temele discutate. Ca raspuns, domnul Apostu a spus ca acel feedback din partea primariei se vede în fapte, pentru ca întotdeauna s-a tinut cont de ceea ce s-a dezbatut în cadrul CCL. Alte doua chestiuni abordate au fost: 1. Cea a realizarii PUG-ului, daca se are în vedere o întâlnire cu mediul de afaceri? Care este calendarul dezbaterilor generale? 2. O verificare mai amanuntita de catre organele de constatare ar scoate la iveala un numar ridicat de evazionisti. 1. Dezbaterile generale sunt deschise, iar propunerile sunt asteptate, PUG-ul fiind ancorat în realitate si gândit în asa fel încât sa stimuleze polii de crestere ai municipiului. ( raspuns S. Apostu) Cu toate acestea, domnul Tudose a facut constatarea ca nu a fost solicitat sa participe la realizarea PUG, mai mult chiar, unor urbanisti ai Clujului le-a fost refuzata solicitarea de a lua parte la procesul de elaborare PUG. Domnul Maghear a intervenit cu observatia ca acele întâlniri erau pentru informare si nu pentru dezbatere. 2. Domnul Apostu nu se considera adeptul sanctiunilor si este de parere ca nu sunt chestiuni de evaziune fiscala foarte grave, fiind foarte complicata o sanctionare legala. O alta mentiune a fost aceea ca acum, primaria, sub conducerea domnului Apostu, nu mai aproba construirea de noi cartiere decât daca exista infrastructura proiectata si asumata de catre dezvoltatori.

La sfarsitul prezentei in CCL, domnul primar Sorin Apostu si-a declarat deschidere maxima fata de invitatia de participare la dezbaterile viitoare ale CCL.

Din partea LIR, domnul Moldoveanu a subliniat ferm faptul ca la aceasta întâlnire discutiile nu s-au mentinut în cadrul temei date în deschidere si a propus o alta întâlnire a CCL unde sa se respecte acest lucru, pentru ca, în afara registraturii din cadrul primariei (unde exista tergiversari de cele mai multe ori), doar la întâlnirile CCL se pot provoca discutii si se poate comunica direct cu administratia locala.

S-a facut si observatia ca strategia de dezvoltare durabila a municipiului Cluj-Napoca s-a extins pe 4 ani plus doi,adica pana in 2013, iar viziunea pe perioada lunga nu a fost inca atinsa dar acest scop poate fi acoperit odata cu aprobarea noului PUG pentru Cluj-Napoca si Zona Metropolitana. (I. Pop)

Din partea Camerei de Comert Româno-Maghiare, domnul Kerekes a exprimat opinia ca nu se poate face nimic fara o calauza, aducând exemplul american al presedintelui Reagan care a apelat la economisti pentru a scoate tara din impasul financiar al momentului.

Domnul Manolache (din partea Unicredit Tiriac), având o experienta în colaborari cu firme multinationale si o viziune si în adâncime, si pe orizontala, a exprimat convingerea ca schimbarea poate veni si de sus în jos, si de jos în sus. Oferta adresata primariei este aceea de implicare a bancii în dezvoltarea comunitatii locale (noua misiune pe timp de criza). Banca, având un capital din 22 de tari si putând astfel aduce misiuni de investitori straini, doreste sa finanteze administratia locala doar cu conditia ca proiectele sa genereze rezultate cât mai bune. Criza trebuie privita ca o noua stare de lucruri si va trece, daca se actioneaza individual, sistematic. Clujul este avantajat, fiind o oaza de civilizatie si civilitate.

Domnul Moraru a exprimat opinia ca sursa crizei este lipsa de lichiditati din fonduri si a ridicat întrebarea: cum facem rost de fonduri? Creditarea a crescut (D. Manolache), banii s-au redistribuit, dar nu exista încredere. În cazul crizei financiare, raportarea la ce a fost acum 2-3 ani nu este de dorit pentru ca situatia nu va mai reveni la ce a fost (R. A. Cuc, D. Manolache). Doamna Precup a subliniat problema fundamentala a Camerei de Munca: resursa umana si a pus întrebarea: cum restabilim încrederea pe toate caile? Pentru ca acum, în România, mai exista 500 de mii de firme ce actioneaza pe profit (cifra contestata de domnul Moldoveanu). Domnul Pop a sugerat faptul ca încrederea o restabilim pornind cu noi însine, încrederea poate fi restabilita între om de afaceri si banca, între finantator si cel finantat etc.

In ineresul dezbaterii anuntate au fost depuse o seria de alte propuneri scrise de catre cei prezenti si de catre cei care nu au putut participa la reuniune,din care au fost sintetizate urmatoarele:
-Consiliul Local Cluj sa-si asume deplin,inaintea oricarei autorizari de dezvoltare imobiliara,echiparea zonei cu infrastructura de utilitati si sa-si recupereze investitia avansata odata cu transferul ei catre dezvoltatori,nelasand la latitudinea acestora niciun fel de drept ori initiativa de abatere dela cerinta din PUZ;

-Planul de Urbanism General,reiesit in urma supunerii lui dezbaterii publice si aprobarii CL,sa asigure o perspectiva certa pentru orice investitor interesat si un ghid complet pentru mediul de afaceri astfel ca sa constituie o parghie reala de dezvoltare urbanistica si economica si un suport de predictibilitate asumata,iar tevatura birocratica si de conditionare subiectiva sa fie eliminata din practica Primariei,

-Munca in folosul comunitatii, a celor condamnati de catre instantele judecatoresti,sa devina practica curenta a executivului Primariei,centrata pe proiectele nominalizate anual si riguros masurata,

-Primaria in conlucrare cu: Expo Transilvania,Camera de Comert si Industrie,asociatiile patronale si de afaceri, sa-si coordoneze anual evenimente de promovare si sustinere comune,in domenii ca:misiuni economice,targul oraselor infratite,selectarea si sustinerea parteneriatelor public-private,asocierea pe proiecte blocate ori de interes major comunitar,expozitii pe proiecte urbanistice complexe ori de dezvoltare imobiliara locala,

-Combaterea concurentei neloaiale,a evaziunii fiscale,a slabei pregatiri profesionale,a birocratiei si a dezvoltarii urbanistice dezordonate,prin organizarea de consultari periodice pe astfel de teme,initiate de asociatiile patronale,Camera de Comert si Industrie,asociatiile profesionale,mediul universitar,Consiliul Civic Local,Primaria ori Consiliul Local Cluj-Napoca,

Urmatoarea reuniune a CCL va avea loc joi, în data de 17 iunie 2010, de la ora 18:00, în Sala Europa din cadrul Casei de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca, când se va desfasura întâlnirea anuala, convenita cu deputatii si senatorii clujeni. Oricine este binevenit, actiunea fiind continuata din initiativa CCL si a Ligii Intreprinzatorului Roman!

Întocmit de Maria Cristina Dudas – secretariat CCL Cluj-Napoca

Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 17 martie 2010

Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 17 februarie 2010

Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 10 ianuarie 2010

		Copyright © 2004 Consiliul Civic Local Cluj
		Site creat si gazduit de RECOGNOS Romania