Comunicat de Presa
al reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 18 ianuarie 2012

Membrii CCL si invitatii prezenti la reuniunea care a avut loc in data de 18 ianuarie 2012 in sala de sticla a Primariei Cluj-Napoca au dezbatut temele ordinii de zi prealabil anuntate:

1. Analiza hotararilor luate in CL, de la ultimul raport si pana la zi - secretariatul CCL


2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale - Gabriella Purja


3. Centurile ocolitoare ale Clujului si infrastructura regionala; functionalitatea lor - Aurel Coltor


4. Pozitia publica a CCL fata de propunerile administratiei locale pentru proiectul noului PUG - colectivul de specialisti CCL.


5. Evolutiile proiectului comunitar ”Centrul Cultural Multifunctional Cluj” - arh. Ionel Vitoc


6. Diverse probleme sesizate de cetateni

Sedinta a fost condusa si dezbaterea a fost moderata de dl. Iosif Pop - membru al CCL.
La reuniune au participat membrii CCL – dl. Coltor Aurel, dl. Barna Mircea, dl. Rusu Dorin, d-na Purja Gabriella, d-na Ludusan Ana, dl. Pascal Fesneau, dl. Ionel Vitoc, dl. Isaia Maghear, dl. Surd Vasile, dl. Grosu Nicolae, dl. Dr. Simu Horia, dl. Ungureanu Petre; arh. Gh. Elkan, arh. Emanoil Tudose, d-na Beu Mihaela, dl. Manea Pompiliu, dl. Kerekes Sandor, d-na Mangra Dorina.
Autoritatile au fost reprezentate prin dl. dep. Adrian Gurzau si de d-na consilier local Steluta Cataniciu.

1. La primul punct, sustinut de Mosescu-Dobra Imola, au fost discutate si dezbatute urmatoarele subiecte de interes:


Proiectul privind amenajarea unui crematoriu uman in incinta Cimitirului Manastur. Legat de acest subiect parerile au fost impartite:

• un incinerator uman trebuie construit in afara orasului (d-na Purja)


• in anii ’70 Capela din cimitirul Manastur a fost proiectat sa adaposteasca si un incinerator uman, care din diverse motive nu a mai fost construit, proiectul fiind executat partial. Proiectul in momentul respectiv a fost gandit sa aiba cele mai noi servicii si sa raspunda problemei aglomeratiei. (arh. Elkan, dl. Ungureanu, arh. Vitoc)


• datorita faptului ca exista o HCL iar asocierea intre Primarie si firma privata a fost facuta, odata cu revocarea HCL Administratia locala poate fi atrasa intr-un nou proces. Ar trebui ajuns la o intelegere cu firma privata – definit
• noua locatie sau data o prima (d-na consilier local Cataniciu)


• trebuie luat in considerare si latura spirituala al problemei – datorita religiei (majoritatea populatiei fiind ortodoxa) foarte putine persoane ar opta pentru incinerare. (dl. dep. Gurzau)


• proiectul nu a produs efecte, dat fiind faptul ca nu are toate avizele, deci Administratia locala nu poate fi dat in judecata. (dl. dep. Gurzau)

In urma dezbaterilor, CCL a adoptat urmatoarea pozitie: trebuie aplicata legea; proiectul crematoriului trebuie sa se intoarca in dezbatere publica, si sa existe o dezbatere de principiu, separat de detaliile tehnice, din care sa se traga concluziile privind oportunitatea sau inoportunitatea proiectului pentru comunitate.


2. Problemele de natura juridica legate de “Cartierul Lomb”:


• CCL isi sustine pozitia adoptata in aprilie 2007, privind caracterul neavantajos al acestui proiect pentru oras, mai exact: “Chiar daca municipalitatea are 51% din capitalul societatii nou create, si-a numit numai 1 administrator de forma, in timp ce partenerul privat are 2 administratori, printre care si Presedintele executiv. Pe langa acest fapt in contract este prevazut textul “Autoritatea contractanta va respecta deciziile investitorului si nu va bloca activitatea noii societati prin exercitarea votului sau majoritar in AGA”, ceea ce prejudicieaza interesele municipalitatii. Terenul, adus ca aport la capitalul social, devine proprietatea societatii nou create, fara ca municipalitatea sa poata bloca instrainarea lui.”
  
• In momentul aprobarii proiectului, in Cluj exista o cerere de locuinte care urma sa fie satisfacuta prin proiectele Lombul si Tineretului. Prin prevederile nevantajoase pentru municipalitate, investitorul privat vroia sa se asigure de influentele politice, fiind vorba de proiecte de lunga durata.
  Daca nu venea criza, proiectele respective erau de mult finalizate fara nici o problema (dl. dep. Gurzau)
  
• Din pacate in cadrul Primariei exista numai 2-3 juristi fara nici o competenta in apararea bunului comun. Asemenea proiecte trebuie aprobate transparent, pe lege, fiindca daca ai incalcat o data legea, devine un precedent periculos (d-na consilier local Cataniciu).


• Exista facturi emise de catre firma Impact firmei Lomb in valoare totala de 4 mil de Euro, o suma fabuloasa pentru niste servicii cu semnul intrebarii (d-na consilier local Cataniciu).

Hotararea propusa spre adoptare Consiliului Local este sa ceara administratorilor desemnati si sa analizeze toata evidenta gestionara si juridica a firmelor in care s-a asociat, de fapt sa ceara un audit financiar-contabil si unul juridic pe baza caruia sa se descarce de gestiune pe sine,pe administratori cat si pe personalul implicat din executivul Primariei (dl. Iosif Pop).

3. D-na Purja a prezentat retrospectiva anului 2011 din punct de vedere al actelor normative aprobate; astfel in decursul anului trecut au fost aprobate de catre Parlament 301 legi, iar in acelasi timp Guvernul a aprobat 30 de Ordine si 126 OUG. Conform Constitutiei, art. 115, alin.4, Guvernul are dreptul sa emita ordine numai in situatii de urgenta. Intrebarea retorica este – tot anul 2011 a fost o “situatie de urgent?”, aceste date fiind specifice unui stat totalitarist, autoritar.


4. Centurile ocolitoare ale Clujului – Centrul Cultural Multifunctional Transilvania – noul PUG
   Centurile ocolitoare ale Clujului
   
   • Au fost luate in considerare 2 variante – ceea de est (Valcele-Apahida), pe care se circula deja, si ceea de nord, care este inca in faza de proiect din cauza lipsei banilor. Din pacate nici in acest moment nu exista o legatura viabila al Clujului cu autostrada (dl. Coltor)
     Centrul Cultural Multifunctional Transilvania
     
   • Acest proiect reprezinta o dotare care apare odata la 100 de ani, deci este nu numai o necesitate, ci si o emblema, un loc reprezentativ pentru Cluj; daca Stadionul este o reusita, Filarmonica trebuie sa fie o reusita si mai mare. Din pacate proiectul aprobat aduce aminte mai degraba de un Camin Cultural decat un Centru Cultural Multifunctional. Din aceasta cauza trebuie sa fim exigenti, daca este nevoie, trebuie organizate mai multe concursuri sau invitat un arhitect de renume mondial care sa faca proiectul; trebuie sa avem bani pentru solutia ceea mai viabila. Ca sa se ridice la nivelul numelui, proiectul ar trebui sa aiba peste 100.000 mp si ar trebui destinat exclusiv muzicii, un ansamblu unde sa-si aiba sediul Conservatorul, care va trebui sa elibereze spatiul in care functioneaza, Filarmonica, biblioteca, etc. (arh. Vitoc)
     Noul PUG
     
   • Tematica originala – “elaborarea unui nou PUG”, s-a modificat in “actualizare PUG”, ceea ce presupune din start mai putine modificari si planificare pe termen mai scurt. De altfel, actualizarea PUG se bazeaza pe strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca si care a fost elaborata numai pana in anul 2013. (arh. Tudose)
     
   • PUG-ul nu trebuie sa fie un instrument politic, ci o lucrare tehnica, din care politicul sa-si construiasca lista de prioritati (arh. Elkan)
     
   • Nu este benefic ca cei care proiecteaza, aproba si executa PUG-ul sa fie aceleasi persoane. (arh. Vitoc)
     
   • Trebuie rezervate terenurile aferente obiectivelor de investitii principale si in acelasi ordine de idei Primaria ar trebui sa aiba drept de preemtiune pentru trenurile de interes pentru comunitate (arh. Elkan)
   
   
   • Trebuie sa fim consecventi la ce are nevoie orasul – solutiile bune nu le schimbam, mergem mai repede sau mai incet in functie de situatia financiara (arh. Vitoc)
     
   • Din pacate noul PUG s-a oprit in multe locuri la enunturi nefundamentate (ex. In cazul construirii “autostrazii Feleac” gazele de esapament vor curge in Centru, poluand orasul; nu este atins subiectul realizarii sau nu a pistei de 3500 m, a aeroportului sau nivelul zgomotului produs de acesta; nu este subliniat faptul ca potrivit concluziilor Facultatii de Geologie, Cetatuia nu aluneca ci se prabuseste; etc.) (arh. Tudose)
     
   • Trebuie luat in considerare faptul ca PUG-ul este un organism viu, in modificare continua. In aceasta idee ar trebui definit unde vrem sa ajungem – vrem sa dezvoltam un sat sau un oras – in unele locuri este propus un regres – existe PUD-uri PUZ-uri aprobate cu regim de inaltime de P+15 care sunt anulate de noul PUG, unde regimul de inaltime a ajuns la P+1. (arh. Vitoc)
     
   • Este oportun sa introducem in intravilan zone mai intinse numai in cazul in care poti crea un ansamblu coerent pe baza unor principii bine definite (arh. Vitoc)
     
   • Ar trebui propus prin PUG un aeroport regional in afara orasului (arh. Vitoc)
     
   • Prin noul PUG se propune desfiintarea zonelor industriale, insa nu se propune nimic in schimb, se lasa la aprecierea Primarului, ceea ce nu este corect (arh. Vitoc)
     
   • In proiectul PUG-ului nu exista nici o delimitare pentru Centru Cultural Multifunctional, desi din punct de vedere urbanistic trebuie definite strazile de acces catre acest obiectiv (arh. Elkan)
     
   • Cu ocazia dezbaterii raportului de mediu aferent propunerii de actualizare a PUG-ului trebuie luat in considerare faptul ca exista doua aspecte diferite – ce a propus beneficiarul (si problemele de fond aferente), respectiv aspectele de mediu (si problemele de mediu iscate) care vor fi analizate din perspectiva legislatiei de mediu. (dl. Maghear)
     
   • Specialistii de mediu trebuiau cooptati inca din faza conceptuala, astfel incat sa rezulte o lucrare valoroasa. Raportul inaintat Agentiei de Mediu contine contradictii care denota graba cu care a fost elaborat (ex. aproape ca s-a dublat aria protejata, numai ca interdictiile aferente sunt numai temporare) (dl. Maghear)
     
   La finalul reuniunii CCL a hotarat ca se va elabora un document cu observatiile CCL pe tema de mediu (mandatat dl.Isaia Maghiar), privind noul PUG care va fi prezentat in cadrul dezbaterii publice organizate in martie.


5. Diverse probleme sesizate de cetateni
   Dl. Grosu Nicolae a considerat ca CCL trebuie sa acorde importanta si culturii, nu numai urbanismului; in aceasta ordine de idei trebuie sa definim ce putem face astfel incat Clujul sa devina in 2020 Capitala Culturala. Un alt subiect de interes este problema romilor din Pata rat, care trebuie solutionata.

CCL considera ca este necesara luarea unei atitudini publice privind manifestarile publice care au loc in tara. S-a decis ca d-na Ana Ludusan sa propuna un text care sa fie circulat si validat.
Biroul de comunicare CCL