Se trece la ordinea de zi:

1. -In intervalul de la ultima sedinta a fost adoptata hotararea referitoare la „Modernizare Calea Turzii” si a fost supusa aprobarii Consiliului local propunerea de amenajare a Parcului Fotovoltaic in parteneriat public-privat, decizia fiind amanata. Consiliul Civic Local, este, in continuare adept al pozitiei ca administratia locala trebuie sa rezilieze pateneriatele semnate pentru cartierele LOMB si TINERETULUI, intrucat nu au fost respectate de catre parti intelegerile legal convenite iar schimbarile de destinatie pentru aceste amplasamente trebuie sa aiba la baza studii de fezabilitate.
   
2. -D-na Gabriella Purja prezinta actele normative de interes pentru administratia publica locala si pentru cetateni, aparute in intervalul de la ultima sedinta a CCL.
   
3. -Dna Mihaela Beu prezinta materialul referitor la modalitatile in care agentii comerciali pot contribui la dezvoltarea durabila a societatii, expunand conceptul de dezvoltare durabila, privita si ca protectie a mediului, inlaturarea poluarii si chiar ca bunastare daca privim din perspectiva cetateanului. In urma unui sondaj de opinie pe aceasta tema, 85% din cei intervievati au fost de acord asupra rolului protectiei mediului si numai 15% au sustinut rolul preponderant al economiei ca motor al dezvoltarii durabile. Sub alt aspect dezvoltarea durabila are in vedere trei piloni: social, economic si mediu; economia si societatea fiind constranse de mediu.
   Se poate afirma ca dezvoltarea durabila este cea care raspunde nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si asigura propriile nevoi.
   In Romania exista un proiect de dezvoltare durabila, la Ministerul Mediului si ceea ce poate asigura o astfel de dezvoltare este intreprinderea sustenabila care poate sa dureze pe un termen "nelimitat" si care este condusa de o persoana care reuseste sa asigure imbinarea prosperitatii pe termen scurt dar si pe termen lung. O intreprindere sustenabila este aceea care este responsabila social. O afacere este copia fidela a managerului sau si tarile subdezvoltate sunt, de fapt, "submanageriate".
   
   Societatea trebuie sa aiba responsabilitate social-corporatista, asumandu-si raspunderea cu privire la mediul inconjurator si intreaga societate, sens in care ar trebui sa-si asume obligatii chiar si dincolo de cele prevazute de lege. Se cunosc asamenea societati, in Romania ele fiind corporatiile multinationale. Este de remarcat faptul ca Romania emite o cantitate mai scazuta de gaze cu efect de sera, ceea ce ii ofera posibilitatea de a negocia in conditii avantajoase cotele alocate si neutilizate cu alte state mai poluante.
   D-nul Pop Iosif arata ca aceasta situatie se datoreaza slabei activitati industriale si de fapt se vinde disponibilitatea de a munci a tarii.
   
4. -D-nul Isaia Maghear expune materialul cuprinzand "Obligatiile de plata catre Fondul de Mediu potrivit OUG 196/2005.", atasat.
   
   D-nul E.Tudose arata ca materialele prezentate au scos in evidenta necesitatea reducerii poluarii in toate sectoarele. Sub acest aspect trebuie intensificate masurile ce se impun pentru colectarea selectiva a deseurilor, inclusiv a celor menajere, autoritatile neluand toate masurile necesare, desi locuitorii municipiului sunt pregatiti pentru acest demers. Propune stabilirea unor zile in care sa se adune in anumite locuri deseurile reciclabile, pe cartiere. Pe de alta parte semnaleaza faptul ca, containerele speciale pentru aceste deseuri (plastic, hartie, altele) sunt amplasate astfel incat sunt greu accesibile cu un mijloc de transport auto, nefiind posibila stationarea in apropierea acestora. Arata de asemenea ca masura luata de tranzitare a Clujului cu mijloacele pt. transport a deseurilor menajere prin municipiu este o sursa de poluare si se impun masuri in acest sens.
   
5. -D-nul E.Tudose arata ca rostul CCL este printe altele si acela de a atrage atentia asupra unor "gafe" ale autoritatilor publice locale si de a insista pentru inlaturarea lor. Sub acest aspect intelege sa atraga din nou atentia asupra solutiei total nepotrivite alese de autoritati privind trasarea autostrazii Transilvania, care este si mai costisitoare si are o serie de inconveniente privind accesul in municipiu.Varianta cea mai buna – si care a fost propusa de cei mai buni specialisti – ar fi fost traseul pe partea estica a orasului, varianta mult mai accesibila si mai economicoasa. In ceea ce priveste transformarea proiectului ”Cartierul tineretului” in Parc Fotovoltaic, considera ca este o propunere lipsita de valoare economica, mai mult decat atat, orasul va pierde 200 ha teren intravilan foarte potrivit constructiei de locuinte in favoarea unui proiect insuficient documentat, pagubos si chiar ilegal, asa cum s-a aratat si in sedinta Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca. Propune exprimarea unui protest ferm din parte CCL si sustinera hotararii de respingere a proiectului initiat de Primarul municipiului.

CCL ADOPTA HOTARAREA DE A SE REDACTA O SCRISOARE CATRE CONSILIUL LOCAL IN CARE SA SE ARATE PUNCTUL DE VEDERE EXPRIMAT.
D-nul A.Coltor propune CCL sa exprime un punct de vedere in legatura cu Parcul Detunata, unul din cele mai frumoase locuri ale Clujului, care sa asigure si pe viitor folosinta pasnica de catre adulti si copii, fara accesul cainilor.
D-nul E. Tudose sustine propunerea, sugerand ca solutie amenajarea unui loc special, delimitat, pentru accesul liber al cainilor de companie.
D-nul I.Pop transmite din partea d-lui Ungureanu (absent din motive obiective) propunerea ca CCL sa ceara public sa fie repusa pe soclul grupului statuar Matias Rex placuta cu textul apartinand lui N.Iorga.
D-nul E.Tudose propune o varianta, in sensul de a amplasa o piatra din acelasi material ca si soclul statuii, alaturata acesteia in care sa se incorporeze placuta de mai sus, varianta fiind considerata ca rezonabila de persoanele prezente.

D-nul I.Maghear conchide in sensul ca lucrarile sesiunii CCL au fost deosebit de interesante, materialele prezentate sunt de mare interes si contin aspecte foarte importante. De asemenea, propunerile facute de membrii CCL si hotararile adoptate trebuie aduse la cunostinta autoritatilor locale, pentru a se avea in vedere la solutionarea problemelor urbei. Materialele prezentate vor fi atasate comunicatului de presa.
Se declara inchise lucrarile sesiunii.

Se trece la ordinea de zi:

1. -In intervalul de la ultima reuniune a CCL,Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca a adoptat mai multe hotarari dintre care cele mai importante vizeaza actualizarea organigramei Primariei, reorganizarea serviciului de asistenta sociala, demararea lucrarilor la Aquaparc, alocarea unor sume de bani pentru sustinerea unor echipe de fotbal, organizarea licitatiei pentru externalizarea activitatii de amenajare si intretinere a spatiilor verzi,etc.Pozitia publica a Consiliului Civic Local,a fost si ramane acceasi:”banul public nu trebuie sa fie alocat afacerilor private din fotbal”.
   Se mai aduce la cunostinta celor prezenti ca perioada afectata depunerii de amendamente si propuneri la proiectul PUG-ului s-a epuizat,dar societatea civila trebuie sa-si aduca in continuare contributia la asigurarea dezvoltarii corecte a municipiului,care sa raspunda cel mai bine interesului general,motiv pentru care respectarea prevederilor Legii 52/2003 si 544/2001 trebuie urmarita si aplicate cerintele imperative.
   
2. -D-na Gabriella Purja prezinta lista actelor normative de interes general aparute de la ultima reuniune,
   
3. -D-nul Pop Iosif prezinta Evolutia economiei locale din Judetul Cluj in perioada 2007-2010.Astfel, daca in anul 1990 in economia romaneasca erau 8,1 milioane angajati, la finele anului 2009 acest numar a scazut la 4,3 milioane,declin ce a continuat si in anul urmator.In anul 1990 nr. Pensionarilor, pe tara, era de 2,5 milioane,crescand la 5,7 milioane pana in anul2010 ,ponderea fiind in1990 de 1 pensionar la 3 salariati, ajungand la 1,4 pensionari la 1 salariat…
   Judetul Cluj s-a inscris in trendul national in perioada 1990-2009, dar in anul 2010 se poate constata o accelerare a revenirii din criza a economiei Clujului.
   Cu o populatie pe judet de 690.299 locuitori,din care 306.009 in MunicipiulCluj-Napoca in ultimul an majoritatea indicatorilor economiei locale au crescut,productia industriala inregistrand o crestere de 23,1% cifra de afaceri din industrie de 25,5%, comertul exterior de 60,7%,aceste date fiind raportate la anul 2009.
   In anul 2010 numarul de salariati a scazut ,insa a crescut numarul pensionarilor(in 2010 fata de 2009).
   Numarul somerilor a coborat la 15.697 persoane/judet ,rata fiind de 4,5%.
   Tendinta pozitiva a continuat in primele luni ale anului 2011,ceeace a dus la cresterea castigului mediu net pe judet de la 1414- februarie 2010 la 1506-februarie 2011.
   Datele de mai sus confirma linia revenirii din recesiune dar relansarea economica consistenta ramane un deziderat.Fondurile europene alocate Romaniei, investitiile Straine, reinvestirea economiilor locale, sunt principalul suport de revenire la cresteri economice si la sporirea numarului de angajati.
4. -D-nul Deac Dorin-director al ORC in expunerea sa arata ca dinamica populatiei judetului se regaseste si in dinamica societatilor comerciale.,in perioada de dupa anul 2007 constatandu-se o descrestere a numarului societatilor comerciale, ca urmare a lichidarilor judiciare sau voluntare, a suspendarii activitatii unora dintre ele, a cererilor formulate in justitie de ORC,dar si din cauza infiintarii unui nr. mai mic de noi societati comerciale, an-de-an.Astfel daca in 2007 s-a infiintat 5500 noi societati, in 2010 nr. acestora a fost de numai 2200.
   Situatia de mai sus se datoreaza mai multor cauze ,important fiind efectul unor acte normative de natura fiscala.Cu toate aceste neajunsuri ,judetul Cluj se situeaza pe locul 2 la nivel national din punct de vedere al nr. de firme si investitii,ponderea cea mai mare revenind Municipiului Cluj-Napoca.
   D-nul Iosif Pop arata ca avem privilegiul de a ne bucura de prezenta d-lui ministru,profesorulVasile Puscas ,domnia sa fiind unul din cei mai buni negociatori ai tarii,avand acum posibilitatea de a masura efectele misiunii domniei sale..
   Inainte de a-si exprima punctele de vedere privind temele aflate in discutie, d-nul prof. Vasile Puscas o prezinta pe d-na Hilde Galos, director si colaborator in Banca Transilvania, pentru a ne expune politicile desfasurate de aceasta banca vis-à-vis de nevoia economiei romanesti de absorbtie a fondurilor europene.
   D-na Galos arata ca Clujul se afla pe un plan cel putin egal cu capitala ,avand in vedere istoria sa si cultura.Banca Transilvania si-a stabilit ca scop gasirea unor metode de interventie in procedurile de accesare ale fondurilor europene, pornind de la dificultatile de ordin birocratic si chiar financiar cu care se confrunta solicitantii.In acest demers s-a avut in vedere necesitatea accesarii acestor fonduri pentru depasirea situatiei in care se afla economia,dar si posibilitatea obtinerii lor avand in vedere experienta altor tari,fiind amintita sub acest aspect Polonia.
   In concret ,banca a facut oferte de sustinere cu finantari, atat pe termen lung-in completarea aportul personal al intreprinzatorilor- cat si pe termen scurt-rambursabil dupa accesarea sumelor si finalizarea proiectelor.In acest mod beneficiarii pot detine mijloacele financiare necesare demararii activitatii. Nu in ultimul rand ,banca realizeaza o serioasa analiza financiara, oferind”scrisoarea de confort” ce garanteaza credibilitatea solicitantului.Doreste sa sublinieze ca in regiuneaTransilvania se constata o seriozitate deosebita in obtinerea unor finantari pentru proiecte pe termen lung.
   D-ul prof. Vasile Puscas arata ca sunt in adevar plangeri referitoare la birocratie, cea romaneasca depasind-o pe cea din alte tari.Aceasta situatie se datoreaza in mare masura neincrederii in modul de gestionare a fondurilor europene,existand tendinta autoritatilor de a se asigura cu”hartii si dosare”.Cu toate acestea, situatia nu este insurmontabila,insa este necesara schimbarea filozofiei solicitantului.Astfel acesta trebuie sa aiba in vedere ca important este sa investesti din resurse proprii si nu sa atepti doar fonduri europene.Aceste fonduri au ca scop dezvoltarea Romaniei pe termen lung astfel ca proiectele trebuie sa aiba in vedere in principal productia.
   De altfel, Romaniei ii lipsesc politicile publice, situatie in care proiectele sunt mai degraba aleatorii si nici nu se urmareste consecvent realizarea lor.
   D-nul prof Vasile Surd, subliniaza ca in adevar, lipsa politicilor publice a dus tara in situatia necheltuirii fondurilor europene.
   D-nul Augustin Fenesan puncteaza, de asemenea, ca exista multe proiecte care insa nu sunt realizate datorita conditiilor politice si datorita nerespectarii obligatiilor chiar de catre Guvern.in ce priveste cofinantarea proiectelor.
   D-na Ana Ludusan-LADO-CLUJ-mentioneaza ca pentru organizatiile neguvernamentale obtinerea unor fonduri europene este aproape imposibila din lipsa fondurilor proprii necesare cofinantarii,pierzandu-se in acest mod initiative foarte bune.
   D-nul Aurel Coltor arata ca fara investitiii serioase in productie ,care sa duca la crearea unor locuri de munca nu se va putea recupera scaderea dramatica a economiei tarii si nu se vor putea inlatura dezechilibrele relevate in materialele prezentate.
   Concluzionand asupra problemelor discutate in reuniunea de azi,presedintele de sedinta arata ca din discutii si expuneri rezulta ca dupa 20 de ani,ne lipseste inca:
   
   • o economie bazata pe politici publice reale si planificare strategic,menite
   • sa puna in practica strategia economica de ansamblu,
   • o industrie competitive si diversa,
   • o cercetare aplicata inca din interiorul universitatilor,
   • o baza larga de specialisti implicate inca din zona guvernamentala pt.performanta.
   La intrebarea “Ce-i de facut “?Consiliul Civic Local are un raspuns foarte direct si simplu:”SA NE INTOARCEM LA MUNCA SI LA DISCIPLINA SI SA INCEPEM SA PREGATIM,IN FAMILIE SI IN SCOLI,CLASA POLITICA DE CARE ARE ROMANIA NEVOIE”.
   

In incheiere D-nul Iosif Pop arata ca exista o solicitare din partea D-lui Radu Andreica ,-in calitate de candidat din partea societatii civile pentru CSM-pentru o exprimare de voina publica a Consiliul Civic Local,prin care sa solicitam Presedentiei si Senatului Romaniei, deblocarea procedurii de desemnare a reprezentantilor societatii civile in organul mai sus aratat ,fara de care activitatea institutiei nu se poate desfasura in bune conditii.
Membrii Consiliului ,cu unanimitate de voturi sustin cererea formulate de d-nul Radu Andreica.
Reuniunea lunii mai,se va desfasura pe data de 18 mai 2011 si urmeaza sa fie prezidata de dl. Ing.Isaia Maghiar.

1. Exprimarea pozitiei CCL cu privire la ultimele hotarari adoptate de catre Consiliul Local Cluj-Napoca
2. Apa Clujului
   • 2.1. Amenajarile hidro din bazinul Somes
   • 2.2. Sursele de apa potabila ale Clujului
   • 2.3. Proiectele de apa-canal pentru Municipiu (realizate, in curs de realizare sau in stadiu de proiect)
   • 2.4. Arhitectura Clujului, oras asezat pe cursul raului Somes.
3. Diverse probleme sesizate de cetateni

Sedinta a fost condusa si dezbaterea a fost moderata de ing. Petre Ungureanu - membru al CCL.
La reuniune au participat membrii CCL – dl. Iosif Pop, d-na Purja Gabriella, d-na Ludusan Ana, dl. Isaia Maghear, dl. Ionel Vitoc; arhitecti – arh. Gh. Elkan, arh. Emanoil Tudose, arh. Vasile Mitrea dl. Marius Bichescu; ONG-uri de mediu – dl. Korosfoy (Asociatia Floarea de Colt) si dl. Radu Mititeanu (Clubul de Cicloturism).
Autoritatile au fost reprezentate prin: dl. Pepine Aurel – Directia Silvica Cluj, dl. Pacurar Bogdan – Consiliul Judetean Cluj, dl. Szekely Daniel – Garda Nationala de Mediu Comisariatul Regional Cluj, dl. Sofronie Costica – Apele Romane A.B.A. Somes-Tisa, dl. Iacob Mihai – C.A. Somes SA. La reuniune au mai participat cetateni, studenti interesati de subiectul dezbatut, respectiv dl. Emil Aluas – candidat la Primaria Cluj-Napoca, alegerile din 2012.

1. La primul punct, sustinut de Mosescu-Dobra Imola, au fost retinute urmatoarele exprimari de pozitii:
   • Este nevoie de o comunicare mai intensa intre Regii si Consiliul Local, Primarie, astfel incat sa nu mai apara situatii precum ceea de la RADP unde din lipsa de interes (RADP nu a facut recurs la un proces finalizat in 2009) conturile RADP au ajuns sa fie blocate
   • Este binevenita aprobarea indicatorilor tehnico-economici din Studiul de Fezabilitate al proiectului "Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj" – un prim pas in ceea ce priveste colectarea selectiva al deseurilor,
   • Este de salutat interesul manifestat pentru o problema discutata si in CCL privind faptul ca in spitalele din Cluj nu sunt tratate numai pacienţi din municipiul Cluj-Napoca, ci din toată ţara, insa costurile aferente sunt platite din banii clujenilor.
   Dl. Pop a mai adaugat:
   
   • - este de salutat faptul ca au aparut rezultatele concursului de idei "Centrul Multifunctional Transilvania – trebuie insa sa ramanem atasati de subiect si sa continuam lucrarile;
   • - legat de spargerile efectuate de catre EON-Gaz; Primaria, EON-Gaz si experti din domeniu ar trebui sa gaseasca o alta amplasare a conductelor de gaz, nu in mijlocul drumurilor,
   • - este un lucru pozitiv ca se lucreaza si la PUG; probabil ca pana-n mai, cand in cadrul CCL subiectul principal de dezbatere va fi PUG-ul o sa se regaseasca in PUG si propunerile CCL (ex. Cele legate de mediu nu se regasesc inca),
   • - curatenia de primavara se deruleaza cam greu,
   • - este de laudat ca se face instruirea functionarilor publici.
   La scrisoarea trimisa catre consilierii locali am primit 2 raspunsuri positive, nici un raspuns negativ.
   
   
2. La prezentarea "Apa Clujului", dl. Petre Ungureanu a prezentat amenajarile hidro din bazinul Somes, sursele de apa potabila ale Clujului, dupa care reprezentantii autoritatilor, arhitectii, expertii de mediu au venit cu completari.

   Au fost retinute urmatoarele idei legate de apele care ajung in Cluj:

   • - in Romania calitatea apei este foarte buna, insa aceasta calitate superioara al apei trebuie mentinut pana-n Cluj-Napoca - exemplul Sudului Frantei unde apa din MONT BLANC are aceleasi calitati si in MARSEILLE datorita grijii deosebite a locuitorilor localitatilor riverane, insa acest lucru este infirmat de realitatea din Ardeal unde localitatile Belis, Doda Pilii, Somes Cald, Gilau si Floresti polueaza una dintre cele mai bune ape potabile din tara APA DIN MUNTII APUSENI! Dovada: pe gratarele barajelor BELIS, TARNITA , SOMESUL CALD, GILAU 1,2, FLORESTI 1,2, CLUJ 1,2, se strang anual sute de tone de gunoaie si PET-uri (dl. Ungureanu)
   • - lucrarile efectuate acum 100-200 de ani au fost bine gandite, insa din pacate s-a renuntat la ele (dl. Sofronie – Apele Romane)
   • - in cazul unor calamitati barajele (de la Tarnita, Gilau ) sunt bine facute si amenajarile cursurilor de apa pana-n Cluj sunt facute, insa sunt probleme la cursul apei de dupa Cluj (dl. Ungureanu)
   • - sursele de apa ale Clujului (Tarnita, Fantanele, etc.) ajung pentru urmatoarele 50 de ani, insa calitatea apei trebuie protejata si prin introducerea alimentarii cu apa si a canalizarii localitatilor de langa aceste surse de apa (dl. Sofronie – Apele Romane)
   • - Sursa de apa de la Floresti trebuie protejat si mentinut, fiindca este rezerva strategica de apa al Clujului si nu o zona de pescuit. Este distrugator faptul ca Consiliul Judetean nu permite introducerea acestei surse de apa in PUG-ul nici unei localitati (nici la Cluj-Napoca nici la Floresti), fiindca astfel nu este asumat nici o responsabilitate din nici o parte (dl. Ungureanu).
   • - toate localitatile si asezarile turistice din valea Somesului Rece polueaza apa care ajunge la Cluj, astfel incat este nevoie de inspectii de mediu si de eforturile conjugate ale firmelor din domeniu pentru a proteja si a mentine curata apa. Inclusiv padurile care insotesc cursul apei trebuie protejate, fiindca si ele contribuie la mentinerea calitatii apei (dl. Ungureanu)
   • - controalele Garzii de mediu sunt controale post factum prin care se amendeaza o situatie existenta; problema ar trebui eliminata din inceput – trebuie aplicat legislatia din faza de autorizare (Inspectoratul in constructii, Apele Romane nu trebuie sa-si dea acceptul numai dupa ce se verifica ca intr-adevar sunt indeplinite conditiile astfel incat sa nu se produca poluare). In acelasi timp trebuie realizata canalizarea zonelor limitrofe cursurilor de apa (Isaia Maghear)

   Privind portiunea Somesului din Cluj-Napoca si celelalte surse de apa din Cluj-Napoca au fost retinute urmatoarele idei:

   • - Clujul a pierdut momentul in care Orasul se putea intoarce cu fata catre cursul raului Somes, in momentul in care Compania "APELE ROMANE" au avut proiectul si fondurile necesare pentru "CONSOLIDARE MALURI", arhitectul Sef al Clujului la acea data, desi pus in tema cu privire la posibilitatea avizarii acestui proiect cu o completare privind amenajarea peisagistica a malurilor si completarea cu alei pietonale a preferat sa nu dea curs unei parghii care ar fi adus argumente in plus pentru Cluj in competitia pentru "CAPITALA EUROPEANA" (dl. Ungureanu)
   • - consolidarea malurilor Somesului pe tot parcursul orasului de catre Apele Romane a fost si o oportunitate de amenajare peisajistica a malurilor de catre Administratia publica Locala, insa de care nu s-a tinut cont. Amenajarea malurilor putea fi corelate cu proiectele din oras. Din cauza lipsei de raspuns varianta lucarii de beton a fost ales castigator, fiind considerat mai eficient (dl. Sofronie – Apele Romane).
   • - in acest moment UE nu mai agreaza amenajarile din beton; insa in acelasi timp se pot obtine fonduri europene pentru amenajari si consolidari impotriva inundatiilor, chiar daca apele in cauza nu sunt in administrarea Apelor Romane (dl. Sofronie – Apele Romane)
   • - in zonele unde nu s-au efectuat lucrari, se pot alege variante mai estetice, insa acolo unde malurile au fost consolidate pot fi amenajate numai zonele limitrofe; foarte important fiind protectia impotriva inundatiilor (dl. Sofronie – Apele Romane)
   • - o mare problema este faptul ca firmele au fost improprietarite cu terenurile limitrofe malurilor, ceea ce nu a fost corect – toate terenurile de inters public trebuiau retinute – vezi problemele de la canalul Morii (arh. Elkan)
   • - conform conventiei UE culoarele de protectie nu trebuiau retrocedate, intreaga raspundere pentru acest lucru apartinand Primariei (d-na Ludusan)
   • - canalul Morii, respectiv paraurile care traverseaza Clujul apartin administratiei Publice Locale si nu Apelor Romane (dl. Sofronie – Apele Romane)

   Dl. Iacob Mihai de la Compania de Apa Somes a prezentat istoricul companiei din anii 1876 cand au fost date in folosinta primele conducte de apa care plecau din centrul orasului pana-n prezent, cand compania opereaza in 2 judete. Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati prezentarea atasata.

   La intrebarea “Ce este de facut in continuare, pornind de la situatia actuala?”, cei prezenti au formulat urmatoarele raspunsuri:

   • - este nevoie de o lege prin care sa se adopte stategia nationala privind amenajarea cursurilor de apa (dl. Sofronie – Apele Romane)
   • - este nevoie de un city manager independent politic si un arhitect sef care sa coordoneze dezvoltarea orasului, el sa stie ce fac cei de la gaz, electricitate, etc. sa le ghideze si sa se ocupe de proiectele de ansamblu ale orasului (dl. Ungureanu, arh. Tudose)
   • - culoarul Somes are nevoie de un masterplan urbanistic, administatia locala ar trebui sa comande studii de specialitate pentru cursul Somesului (arh. Elkan)
   • - se pot face PUD-uri separate pentru cele 4 portiuni ale Somesului (pana-n str. Horea, str. Bucuresti, pana-n podul de cale ferata, dupa podul de cale ferata, zona industriala) cu preocupari, gandiri diferite (arh. Elkan)
   • - ar trebui elaborat un studiu de valorificare al Somesului, fiecare zona verde ce rol poate avea, care sa fie inclus in noul PUG – vezi Timisoara, Oradea (arh. Mitrea)
   • - in acelasi timp este nevoie de continuitatea proiectelor si a preocuparilor, de o gandire in ansamblu in care sa fie imbinate atat cerintele functionale cat si cele spirituale, estetice (arh. Mitrea, arh. Vitoc)
   • - PUG-ul trebuie gandit in 3 etape – pe termen lung de 50 de ani cu o viziune de peste 100 de ani (ex. Culoarul Somesului, aeroportul international), pe termen mediu pe 15-25 de ani, pe termen scurt - 4 ani (necesitatile imediate) (arh. Vitoc)
   • - este obligatorie introducerea in PUG a zonei POMPE APA CLUJ, una dintre sursele de avarie pentru municipiu (dl. Ungureanu)
   • - este de asemenea recomandabil ca zona MALURILOR SOMESULUI sa fie preluata de la APELE ROMANE si sa intre in administrarea Primariei care sa o trateze ca pe o zona de agrement, odihna si sport (dl. Ungureanu)
   • - este de asemenea imperios necesar un PUG pe termen IMEDIAT(1-5) ani , MEDIU (5-10)ani, si de PERSPECTIVA, (10-25)ani, care sa trateze VALORIFICAREA CURSURILOR DE APA CARE STRABAT URBEA intr-o conceptie arhitectonica compatibila cu dorinta de a face din Cluj un oras compatibil cu o CAPITALA CULTURALA EUROPEANA (dl. Ungureanu)
   • - este nevoie de studii de amplasament prin care sa apara preocuparea pentru proiectare, gandire pe termen lung, fiindca investitiile pe termen lung nu se pot face dupa viziuni pe termen scurt – ex. In cazul Filarmonicii, Tetaromului au fost luate in considerare numai cate o locatie (arh. Mitrea)
   • - se pot obtine fonduri europene pentru amenajari si consolidari impotriva inundatiilor, chiar daca apele in cauza nu sunt in administrarea Apelor Romane (dl. Sofronie – Apele Romane).

   Probleme sesizate de catre cetateni:

   • - Malul Somesului e plin de gunoaie, cine trebuie sa le curete? (d-na Purja) – este obligatia Administratiei Publice Locale, raspunde dl. Sofronie – Apele Romane.
   • - Cand vin ploile, iese apa din canalizare (dl. Pop) – in acest moment se curate canalizarea de tot nisipul si noroiul care s-a adunat in timpul iernii, raspunde dl. Iacob Mihai de la Compania de Apa Somes.

   Urmatoarea reuniune al CCL va fi pe data de 20 aprilie 2011.

   Biroul de comunicare CCL.