Rezumatul sedintei CCL de miercuri, 17 noiembrie 2006

Cluj-Napoca, 17 noiembrie 2006. Consiliul Civic Local Cluj s-a intrunit in sedinta lunara, in sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca. Sedinta a fost condusa de arh. Zamfir Romulus, membru al CCL. Au participat membri ai CCL (Mircea Barna, Vasile Bota, Marlene Farcas, Maia Banciu, Aurel Coltor, Constantin Oros, Pascal Fesneau), Tomoiag Calin – manager Ecotrust, Petre Ungureanu – inspector, Hidrocentrale Cluj, Elena Arsene – manager, Ionel Vitoc – arhitect, Sonea Rada – manager Phantom Shopping, Coste Mihai – scoala Christiana, Vasile Lechitan – referent principal, Arhivele Nationale, Grigore Pop – presedinte Cartel Alfa Cluj, Valentin Ilcas – vicepresedinte Cartel Alfa Cluj.
Administratia Publica Locala a fost prezenta prin dl. Ioan Pop, consilier local.Inainte de inceperea reuniunii, la rugamintea d-lui Arh. Vitoc s-a tinut un moment de reculegere in memoria lui Dumitru Sopon, cantaret de muzica populara, cetatean de onoare al municipiului Cluj-Napoca.

Discutiile s-au purtat pe marginea urmatoarei tematici:

• Hotariri ale CL. Au fost salutate hotararile adoptate de catre Consiliul Local si care incearca rezolvarea unora dintre cele mai acute probleme ale Clujului, cum ar fi lipsa de locuri de parcare (alocarea de fonduri pentru amenajarea platformei de parcare din zona catedralei Greco-Catolice din P-ta Cipariu) sau lipsa de locuinte sociale (elaborarea cadrului necesar solutionarii cererilor de locuinte - definirea criteriilor, a formularului necesar, etc.; continuarea aprobarii sirului de HCL necesare pentru realizarea cartierului de locuinte – pasunea Someseni-Bd. Muncii).Pe de alta parte, atat Primaria cat si Consiliul Local ar trebui sa acorde o importanta mai mare sedintelor Consiliului Local; Primaria, prin participarea compartimentelor direct implicate si interesate in proiectele discutate (directia de Urbanism din cadrul Primariei nu a fost reprezentata de nici o persoana la ultima sedinta a CL, desi aveau numeroase proiecte de hotarare pe ordinea de zi) iar Consiliul Local, prin mentinerea unei atmosfere profesionale si prin luari de cuvant la obiect care ating problemele de fond a celor discutate, fiindca altfel sedintele CL devin foarte distractive, dar mai putin folositoare pentru comunitate. Legat de aceste afirmatii Ioan Pop, consilier local, a raspuns ca acest Consiliu Local este un consiliu responsabil, cu multi tineri. In acelasi timp, se lucreaza foarte mult in comisiile de specialitate.
  Domnul consilier a spus cateva cuvinte despre vizita facuta in Coreea, la Seul, sustinand ideea globalizarii prin sistemul oraselor infratite, prin realizarea unor proiecte comune, revitalizarea relatiilor existente.

• URBANISM. Cei prezenti si-au exprimat parerile referitoare la subiectul principal al reuniunii – problemele de urbanism:

-necesitatea fluidizarii circulatiei in zona Pietei Cipariu  prin pasaje aeriene (Aurel Coltor) sau subterane (arh. Ionel Vitoc). Consilierul Ioan Pop considera ca este mai buna solutia subterana - de exemplu,  si in Coreea autostrazile suspendate au fost trecute in subteran.

-trebuie discutat despre situatiile delicate din urbanism, despre care arhitectii si Directia de Urbanism nu discuta – cladiri care stramteaza prea mult drumul (ex. str. Dostoievski, vis-a-vis de Ortopedie), blocuri noi care ingramadesc si mai mult zonele oricum prea inghesuite (dl. Ungureanu).-necesitatea discutarii de catre specialisti a PUZ-ului realizat pentru zona Filarmonicii (Cazinoul), Stadionului, analizarea proiectului care a iesit castigator in urma incredintarii directe (Petre Ungureanu). Este nevoie de dezbatere publica pe macheta, stabilirea noii amplasari, etc. (arh. Ionel Vitoc).

Dupa arh. Romulus Zamfir, este un lucru pozitiv afisarea proiectelor pe pagina web a Primariei, timp de o luna inainte de aprobare. In acest sens, parerea ONG-urilor este un varf de aisberg; pentru Consiliul Civic Local respectarea legii trebuie sa fie prioritara.Consilierul Ioan Pop a precizat ca cetatenii se pot adresa in scris consilierilor locali care transmit mai departe aceste cereri catre Primarie.

• Prioritati in urbanism. Arh. Romulus Zamfir  a apreciat ca interesele investitorilor ar trebui canalizate spre problemele majore ale orasului, printr-un program de ridicare a gradului de urbanizare si crestere a calitatii vietii. Dezvoltarea orasului inseamna, in primul rand, identificarea reala a unor terenuri de construit si punerea la dispozitia investitorilor a unor zone cu potential mare de construibilitate, in care sa se evidentieze precis destinatia, facilitatile financiare sau juridice (exemplu modificarea HG 834/1991, care a atribuit terenuri detinute de stat societatilor comerciale cu capital de stat; in sensul retragerii terenurilor de la societatile comerciale de stat care nu au investit nimic in acesti 15 ani, si atribuirea lor unor investitori capabili sa fructifice o astfel de oportunitate). Un alt exemplu benefic de dezvoltare a orasului, care ar imbina interesele generale urbane cu cele ale investitorilor, ar fi extinderea zonei centrale (zona valoroasa din punct de vedere istoric si architectural, dar cu un ritm de modernizare mai lent, din punct de vedere al functiunilor actuale) spre nord-est, mai precis intre strazile Traian, B-dul 21 Decembrie si strazile Constanta si Paris.
  Aceasta zona amplasata pe malul drept al raului Somes, cu o esplanada incarcata de gunoaie si constructii parazitare, cu un fond construit slab calitativ, si cu un regim de inaltime majoritar parter si P+1 s-ar potrivi in conditii excelente dezvoltarii unui centru urban, modern al municipiului Cluj-Napoca, cu cladiri inalte de P+8-16 nivele, destinate unor noi banci, birouri, spatii comerciale, terase inverzite, deschideri de esplanade spre raul Somes, cu spatii ambientale de tranzit intre spatiile verzi de pe malul Somesului si zonele comerciale construite, cum ar fi expozitiile in aer liber, cinematografe, discoteci. Conform celor prezentate unele dintre cele mai importante obiective si propuneri concrete sunt:
  • Conturarea problemelor cheie pentru oras si introducerea lor intr-un management urban real.
  • Evidentierea problemelor specifice si ale altor orase din tara si din strainatate si adaptarea rezolvarii lor in cazuri concrete la noi, in municipiul Cluj-Napoca.
  • Sistematizarea domeniilor de actiune prioritara dupa importanta lor sociala si economica sau de atractie turistica.
  • Finalizarea Planului cadastral al orasului cu stabilirea limitelor de proprietate (de stat si cea privata)
  • Degajarea circulatiei in oras prin separarea circulatiei de tranzit extraurban de cea urbana (centura de circulatie, de raza medie si exterioara a orasului).
  • Revitalizarea zonei centrale a Clujului prin reamenajarea pietelor, a parcurilor si crearea de noi pasaje (mobilier urban).
  • Reinventarierea cladirilor monumente istorice si restrangerea perimetrului zonei de protectie a monumentelor istorice
  • Transformarea zonei aeroportului in "zona libera" - de vama
  • Infiintarea de urgenta a unei noi rampe ecologice de gunoi si inchiderea celei vechi, colectarea selectiva a rezidurilor menajere
  • Amenajarea Bailor Someseni, cu valorificarea apelor termale prin foraje de mare adancime
  • Valorificarea si amenajarea Bailor de la Cojocna
  • Amenajarea unei statiuni turistice de iarna pe versantul nordic al dealului Feleacului pana la Colonia Borhanci
  • Atragerea curtilor interioare in circuitul stradal public prin intermediul reconsiderarii functiunilor urbane amplasate la parterul cladirilor (spatii comerciale cu specific traditional)
  • Curatarea retelelor de canalizare existente (menajere, pluviale)
  • Amenajarea rigolelor la drumurile publice si private pentru captarea apelor pluviale necontrolate care duc la distrugerea drumurilor existente si colmatarea retelelor edilitare menajere
  • Modernizarea drumurilor urbane din periferia Clujului, mai ales in zonele locuite intrate recent in intravilan – poduri la paraurile sezoniere, rigole pentru apele de suprafata
  • Ziduri de sprijin pe arterele si strazile care marginesc versanti abrupti
  • Realizarea in perspectiva a unui sistem de canalizare divizat care ar degaja statiile de epurare

Implementarea dezideratelor mai-sus mentionate nu se pot duce la bun sfarsit decat cu responsabilitati clare, bine delimitate ca arie de aplicare si de precizare a acestor responsabilitati si urmarirea lor de persoane abilitate in acest sens.
De asemenea este nevoie de mediatizarea acestor propuneri intr-un cadru legislativ coerent, fara interpretari si ambiguitati.
Cei prezenti au venit cu numeroase observatii:

• Scopul final al reamenajarii centrului este mentinerea acestuia pentru turism si comert; trebuie sa existe o politica de incurajare a comertului (magazine, restaurante, baruri). Acest subiect trebuie discutat cu arhitectii si istoricii. (Pascal Fesneau)
• Multe intersectii trebuie semaforizate pentru usurarea circulatiei (Vasile Bota)
• Firma care executa lucrarea de pe strada Eroilor sa fie penalizata, fiindca un respecta termenul de predare (Vasile Bota). Legat de acest subiect dl. Ioan Pop, consilier local a promis ca se va interesa ziua urmatoare (joi, 16 noiembrie) asupra stadiului lucrarilor.
• Trebuie realizate centuri ocolitoare – inel de centru, de distanta medie si lunga (Ioan Pop)
• In cazul proiectelor majore incepute Consiliul Civic Local sa faca un plan, sa se bifeze ce s-a facut si ce nu s-a facut, sa existe un observator din partea CCL care sa asiste la realizarea acestor proiecte (ex. refacerea centrului istoric) – arh. Ionel Vitoc
• O problema urgenta este problema mediului, cea mai grava situatie fiind in cartierul Marasti unde exista o cantitate de praf foarte mare
• Atragerea de fonduri.Din pacate d-na Catana, invitata sa sustina o prezentare legata de fondurile structurale nu a reusit sa ajunga, insa a acceptat invitatia lansata pentru o alta ocazie. Maia Banciu a precizat ca proiectele castigatoare au nevoie deun PUG si o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung. Strategia Clujului inca nu a fost definitivata si, chiar daca Primarul Emil Boc a reusit sa aduca la Cluj fonduri guvernamentale, e pacat ca s-a ales doar aceasta cale si pe proiecte s-a atras doar contravaloarea a doua apartamente – potrivit informatiilor aparute intr-un ziar clujean. Elena Arsene a precizat ca institutiile financiare sunt pregatite sa sustina autoritatile publice prin finantari sau cofinantari de proiecte viabile. Dinsa a precizat ca astfel de initiative exista deja, in alte localitati – de ex., Primaria Vulcan construieste un azil pentru batrini in care vor fi aplicate terapii apicole, cu finantare europeana si co-finantare bancara. Din pacate, la un seminar organizat saptamina trecuta, la Cluj, pe tematica atragerii de fonduri de catre administratiile locale, administratia clujeana nu si-a trimis niciun reprezentant. Mircea Barna a propus cumpararea a doua spatii pe an de catre Primarie si transformarea lor in parcuri.

• Prezentare ONG-- Societatea Romana de Cancer, Madlen Serban, Presedinte. SRC are ca si obiectiv primordial ajutarea bolnavilor de cancer. Societatea deruleaza un program national de preventie, program de informare, consiliere; are lunar un jurnal TV, este posesoarea mai multor premii. In acelasi timp, ca multe alte ONG-uri, are probleme financiare si are nevoie de sprijinul autoritatilor si al comunitatii.
  Un proiect important al organizatiei este infiintarea si permanentizarea unei linii de microbuze de la Gara pana la Spitalul de Oncologie care sa circule zilnic pana la ora 17:00, cel putin.

• Retrocedari. Dl Grigore Pop a ridicat problema retocedarilor, unde, dupa parerea dansului, de multe ori statul nu-si apara interesele sau sunt acceptate acte necorespunzatoare. Legat de subiect, dl. Lechitan a promis ca o sa vina cu documente juridice care sa ateste situatia reala a unor cladiri revendicate.

Inapoi